Ce este si la ce ajuta electrocardiograma (ECG sau EKG)

Daca ati fost vreodata internat in spital, mai mult ca sigur vi s-a facut o electrocardiograma de rutina. Numita si EKG, aceasta investigatie este una dintre cele mai simple si rapide teste utilizate pentru a evalua activitatea electrica a inimii, iar aparatele de electrocardiograma sunt obligatorii in salile de operatie si in ambulante.

Aparatul de electrocardiograma a fost inventat in 1902 de catre medicul olandez Willem Einthoven. Numeroase aritmii si modificari EKG asociate cu ischemia, angina si ateroscleroza au fost identificate pana in 1910, iar in 1924 Einthoven a fost distins cu premiul Nobel pentru descoperirea sa.

Electrocardiograma a fost ulterior recunoscuta ca o examinare de baza in medicina clinica, iar in ziua de azi EKG-ul este utilizat la nivel global.

Ce este electrocardiograma?

Celulele noastre nervoase si musculare (inclusiv cele ale inimii) comunica intre ele prin semnale electrice si chimice, iar semnalele electrice controleaza si bataile inimii. Modul in care aceste semnale se raspandesc prin inima poate fi masurat si pe suprafata pielii noastre prin intermediul EKG-ului, cu ajutorul electrozilor plasati in anumite puncte de pe piept, brate si picioare si conectati la aparatul de electrocardiograma. Electrocardiograma masoara modificarile semnalelor electrice pe diferite zone ale pielii si le inregistreaza sub forma unui grafic specific.

Impulsurile electrice coordoneaza contractiile diferitelor parti ale inimii, iar EKG-ul inregistreaza aceste impulsuri si arata cat de repede bate inima (ritmul cardiac), regularitatea (sau iregularitatea) batailor si sincronizarea impulsurilor electrice pe masura ce acestea se deplaseaza in diferite parti ale inimii. Modificarile depistate la electrocardiograma pot fi un semn al multor afectiuni cardiace.

De ce este important sa efectuati o electrocardiograma?

Intrucat electrocardiograma este un test neinvaziv si nedureros care poate sa diagnosticheze numeroase probleme ale inimii, va sfatuim sa va intrebati medicul daca aveti indicatie de a efectua un EKG, mai ales in cazul in care aveti factori de risc cardiovasculari precum:

  • hipercolesterolemie/dislipidemie
  • hipertensiune arteriala
  • diabet zaharat tip 2
  • varsta peste 50 de ani
  • fumatul
  • sedentarismul
  • obezitatea
  • consumul excesiv de bauturi alcoolice
  • adoptarea unei diete nesanatoase bogata in grasimi saturate, sare si zahar  
  • antecedente familiale de boala coronariana
  • alte boli cronice precum boala cronica de rinichi sau steatoza hepatica

In plus, electrocardiograma este utilizata pentru detectarea unor posibile complicatii date de unele medicamente.

Mentionam ca recomandarile medicilor in cazul persoanelor cu risc cardiovascular scazut precizeaza ca nu este indicata efectuarea unui EKG de „screening” sau de rutina in lipsa simptomelor.

Care sunt informatiile pe care le ofera o electrocardiograma?

Daca inima dumneavoastra functioneaza normal, EKG-ul va avea un aspect tipic: primul varf (unda P) arata modul in care impulsul electric se raspandeste in cele doua atrii ale inimii. Acestea se contracta, pompand sange in ventriculi, iar apoi se relaxeaza. Astfel, impulsul electric ajunge la ventricule, iar acest lucru poate fi observat pe electrocardiograma in complexul QRS. Ventriculii se contracta, apoi unda T arata faptul ca impulsul electric a incetat sa se raspandeasca, iar ventriculii se vor relaxa din nou. Aspectul EKG-ului se va repeta apoi incepand cu unda P.

Electrocardiograma poate sa ajute la diagnosticarea mai multor afectiuni, printre care diverse tulburari de ritm, blocuri de ramura sau atrio-ventriculare (obstructionarea, blocarea sau intarzierea conducerii impulsurilor nervoase intr-o anumita zona a inimii), dilatarea cavitatilor inimii (a atriilor sau a ventriculelor), afectiuni ischemice sau modificari ale unor electroliti care pot sa afecteze functia inimii.

Cand se recomanda efectuarea unui EKG? Simptome care impun efectuarea unui EKG

Electrocardiograma este recomandata daca aveti urmatoarele simptome (care pot indica o problema cardiaca):

  • durere in piept
  • probleme la respiratie
  • cianoza (coloratia albastruie a buzelor si a limbii, ceea ce denota o oxigenare insuficienta)
  • ameteli sau confuzie
  • palpitatii sau senzatia de batai neregulate ale inimii
  • pulsul crescut
  • slabiciune sau oboseala nejustificate
  • sincopa sau lesin

In plus, daca medicul detecteaza la auscultatia inimii sunete neobisnuite, o electrocardiograma este indicata de obicei, iar in cazul persoanelor care au implantate un pacemaker, EKG-ul se face periodic pentru a verifica functionarea corecta a acestuia.

Care sunt bolile ce pot fi diagnosticate cu ajutorul unui EKG?

Electrocardiograma poate diagnostica mai multe probleme cardiace:

  • aritmii (bradicardii, tahicardii, fibriliatia atriala sau flutter-ul atrial)
  • insuficienta cardiaca
  • hipertrofia cavitatilor inimii (a atriilor sau a ventriculelor)
  • ischemia si boala coronariana (infarct miocardic sau ischemia altor zone ale inimii)
  • hiperpotasemia si hipopotasemia (nivelul crescut sau scazut de potasiu din sange)
  • hipercalcemia si hipocalcemia (nivelul crescut sau scazut de calciu din sange)
  • afectiuni care predispun la sincopa sau la moarte subita (sindromul QT lung sau scurt, sindromul Wolff-Parkinson-White, sindromul Brugada)
  • miocardita (inflamatia muschiului inimii)
  • pericardita (inflamatia pericardului – un sac fibro-seros care inveleste inima si vasele mari de sange)
  • endocardita (infectia endocardului – stratul cel mai intern al inimii)
  • intoxicatia digitalica sau cu amiodarona
  • trombembolismul pulmonar
  • cordul pulmonar cronic

Mentionam ca nu toate bolile care afecteaza inima dau modificari pe EKG. Astfel, daca afectiunea nu determina o perturbare a activitatii electrice a inimii, EKG-ul poate fi normal, si, in aceste cazuri, alte metode de diagnostic pot fi recomandate.

Pregatirea pentru electrocardiograma

Electrocardiograma nu necesita o pregatire speciala din partea pacientului. Va sfatuim insa sa spuneti medicului toate medicamentele pe care le luati (inclusiv suplimentele alimentare) inainte de efectuarea EKG-ului. Alte recomandari inainte de aceasta examinare sunt urmatoarele:

  • Evitati sa va dati cu crema in ziua efectuarii EKG-ului, pentru ca acestea pot sa impiedice electrozii sa intre in contact cu pielea dumneavoastra.
  • Daca aveti mult par pe piept, cel mai bine ar fi sa va radeti.
  • Intrucat o parte din electrozi sunt plasati pe picioare, nu purtati sosete lungi, iar in cazul femeilor nu purtati ciorapi lycra lungi.
  • Purtati o camasa sau un tricou pe care le puteti da jos cu usurinta inainte de efectuarea EKG-ului.
  • Scoateti-va bijuteriile, cureaua si alte accesorii (de exemplu ceasul) care pot sa interfere cu aparatul de electrocardiograma.

Cat dureaza un EKG?

De regula, electrocardiograma nu dureaza mai mult de 7-10 minute.

In concluzie, va sfatuim sa cereti sfatul medicului dumneavoastra in cazul in care aveti factorii de risc cardiovasculari mentionati mai sus si nu ati facut niciodata un EKG sau daca suferiti de o boala de inima si nu ati efectuat de mult un consult de specialitate.