Contractura musculara: localizare, simptome, tratament si preventie

Contractura musculara nu este altceva decat o reactie defensiva a organismului, ce apare atunci cand un muschi este supus unui stres mai mare decat capacitatea sa de a proteja o articulatie dureroasa si inflamata, limitandu-i miscarea.

Contractura musculara poate avea numeroase cauze, cum ar fi: miscari bruste sau stres excesiv in timpul antrenamentului. Printre cele mai frecvente cauze se numara si problemele de postura, pozitiile incorecte mentinute pe intervale prelungite (cine nu a adormit pe canapea, de exemplu?), interventiile chirurgicale, dar si stresul emotional sau un stil de viata excesiv de sedentar.

Este important sa se faca distinctia intre contractura musculara temporara (reactionala) si contractura musculara patologica / structurala (asociata afectiunilor neurologice sau imobilizarii prelungite).

Cauze

Contractura musculara apare atunci cand fibrele musculare isi modifica structura, facand tesutul muscular mai rigid si mai greu de intins.

Sarcomerii sunt unitati fundamentale ale muschilor care determina contractia fibrelor musculare. In cazul contracturilor musculare, sarcomerii se lungesc excesiv atunci cand fibrele musculare se contracta. Aceasta crestere in lungime a sarcomerului impiedica muschiul sa se contracte normal, ceea ce provoaca slabiciune musculara.

Fibrele musculare sunt incapsulate intr-o matrice extracelulara, o retea asemanatoare unei plase compusa din colagen si alte proteine ​​care ajuta la transmiterea fortei si asigura contractia musculara. In cazul contracturilor musculare, nivelul de colagen din matricea extracelulara creste, provocand o rigidizare a fibrelor. Aceasta rigidizare restrictioneaza miscarea.

Contractura musculara poate fi cauzata, de asemenea, de o reducere a numarului de celule satelit. Celulele satelit, care sunt celule stem specializate care pot reconstrui muschii, sunt necesare pentru regenerarea si repararea muschilor. Fara un nivel adecvat de celule satelit, alte celule, cum ar fi fibroblastele, cresc semnificativ in interiorul tesutului muscular, determinand rigidizarea fibrelor musculare.

Aceste modificari la nivelul sarcomerilor, colagenului din matricea extracelulara si celulelor satelit sunt cauzate de conditii in care aportul neurologic al creierului si al maduvei spinarii catre muschi este redus. Acest lucru este cauzat de anumite leziuni sau afectiuni neurologice si neuromusculare.

Paralizie cerebrala

Contractura musculara apare adesea in urma leziunilor la nivelul neuronilor motori superiori care impiedica transmiterea semnalelor de la creier si maduva spinarii la neuronii motori care controleaza contractia musculara. Atunci cand aceste semnale sunt slabite sau blocate, muschii devin rigizi si slabi din cauza lipsei de stimulare.

Paralizia cerebrala este un grup de tulburari care afecteaza mobilitatea si care sunt cauzate de o leziune a neuronului motor superior. Paralizia cerebrala este congenitala (prezenta inca de la nastere) si este cea mai frecventa dizabilitate motorie la copii. Aceasta provoaca probleme cognitive, scaderea fortei musculare si dificultati de miscare, coordonare si miscari functionale, cum ar fi mersul.

Deoarece paralizia cerebrala impiedica stimularea suficienta a muschilor picioarelor, contracturile se dezvolta frecvent la nivelul soldurilor, genunchilor si gleznelor. Cercetarile clinice sugereaza ca pacientii cu paralizie cerebrala pot avea o scadere de pana la 75% a numarului de celule satelit care ajuta la repararea tesutului muscular si la prevenirea fibrozei sau a rigidizarii musculare. Genele specifice legate de productia de colagen sunt, de asemenea, alterate, provocand modificari neregulate ale matricei extracelulare a muschilor.

Distrofia musculara

Distrofia musculara este un grup de tulburari neuromusculare transmise genetic, caracterizate prin slabiciune si atrofie musculara. Lipsa alimentarii nervoase a muschilor provoaca rigidizarea si incordarea acestora, ceea ce afecteaza miscarea bratelor si picioarelor.

Cercetarile clinice sugereaza, de asemenea, ca persoanele cu distrofie musculara au niveluri scazute de celule satelit care ajuta la repararea muschilor, crescand riscul de a dezvolta contractura musculara.

Lipsa de utilizare a muschilor

Lipsa de miscare a muschilor pentru o perioada lunga de timp din cauza repausului prelungit la pat, spitalizarii sau imobilizarii cauzate de purtarea unei orteze, atele sau gipsuri dupa leziuni, provoaca reducerea fluxului sanguin si a semnalizarii electrice de la nervi la muschi. Acest lucru duce la slabiciune, incordare si rigiditate musculara si mai mare si atrofie musculara.

In timp, rigiditatea si incordarea pot evolua spre contracturi musculare care devin foarte dificil de ameliorat.

Traumatisme sau leziuni

Leziunile la nivelul muschilor sau tendoanelor pot provoca contracturi musculare pe masura ce se dezvolta tesutul cicatricial. Aceasta contractura musculara restrictioneaza semnificativ miscarea. Arsurile mari pot provoca, de asemenea, contracturi ale pielii, muschilor si articulatiilor. Fara un tratament agresiv, amplitudinea miscarilor poate deveni semnificativ limitata, iar aceste modificari pot deveni ireversibile.

Alte cauze

Alte forme de leziuni la nivelul neuronilor motori superiori care pot provoca contracturi din cauza lipsei de transmitere electrica spre muschi ca urmare a leziunilor cerebrale sau ale maduvei spinarii sunt accidentele vasculare cerebrale, leziunile cerebrale traumatice si leziunile maduvei spinarii.

Alte afectiuni caracterizate prin contracturi musculare si articulare sunt tulburarile neuromusculare, cum ar fi atrofia musculara spinala (AMS), si afectiunile care provoaca inflamatii si rigidizarea articulatiilor, cum ar fi artrita reumatoida juvenila. Un istoric lung de diabet creste, de asemenea, riscul de a dezvolta contracturi musculare care afecteaza flexorii degetelor, cum ar fi contractura Dupuytren.

Semne si simptome de contractura musculara

Contractura musculara se manifesta prin muschi incredibil de rigizi si incordati, care nu pot fi intinsi, ceea ce provoaca durere, o amplitudine de miscare redusa si o mobilitate articulara afectata.

O contractura musculara severa poate perturba amplitudinea functionala de miscare a articulatiilor. In aceste cazuri, persoanele afectate nu pot efectua nici macar sarcini simple, cum ar fi sa se ridice de pe scaun si sa mearga.

Ce muschi pot fi afectati de contractura musculara?

Muschii flexori, care sunt muschii care reduc unghiul unei articulatii atunci cand se contracta, tragand doua oase mai aproape unul de celalalt, sunt cei mai afectati de contracturi. Rigidizarea si incordarea lor restrictioneaza miscarea, impiedicand extinderea partilor corpului in exterior.

Cei mai frecventi muschi afectati de contracturi musculare sunt:

·       Flexorii incheieturii mainii si ai degetelor: Muschii situati pe partea anterioara (interioara) a antebratului, care permit indoirea pumnului si prinderea obiectelor;

·       Muschiul biceps brahial: Principalul flexor al cotului care indoaie bratul;

·       Gastrocnemius si soleus: Cei doi muschi principali care formeaza masa musculara a gambei;

·       Ischiogambieri: Un grup de trei muschi mari situati in partea posterioara a coapsei.

Tratamente pentru contractura musculara

Tratamentul unei contracturi musculare depinde de severitatea si cauza acesteia. In cazul contracturilor usoare sau temporare, tratamentul este simplu, cu recuperare rapida. In schimb, pentru contracturile patologice sau cronice, sunt necesare interventii complexe

Kinetoterapie

Exercitiile recomandate de kinetoterapeut pot ajuta la reducerea severitatii contracturilor musculare.

Exercitii fizice

Exercitiile fizice regulate pot ajuta la mentinerea mobilitatii articulare si a amplitudinii de miscare adecvate. Acestea au rolul de a reduce rigidizarea articulatiilor si incordarea musculara. Exercitiile fizice imbunatatesc, de asemenea, fluxul sanguin si activeaza muschii, ceea ce ajuta la prevenirea aparitiei contracturilor.

Orteze sau atele

Ortezele sau atelele specializate pot fi personalizate pentru a se potrivi diferitelor parti ale corpului.

Interventie chirurgicala

Eliberarea chirurgicala a tesutului muscular contractat poate fi necesara in cazurile severe in care contracturile musculare limiteaza amplitudinea functionala de miscare necesara pentru activitatile vietii de zi cu zi. Acest tip de interventie chirurgicala poate imbunatati, de asemenea, miscarile functionale, cum ar fi mersul pe jos si urcatul si coboratul din pat si ridicarea de pe scaune.

In cat timp se vindeca o contractura musculara

O contractura musculara usoara (de natura temporara/spasmodica) se vindeca de obicei in doar cateva zile. In schimb, formele mai severe (sau cele cauzate de imobilizare si afectiuni neurologice) se pot vindeca dupa 15-20 de zile, pot necesita tratament de lunga durata sau chiar interventie chirurgicala.

Referinte:

·       https://www.verywellhealth.com/muscle-contracture-5181072