Vertijul cervical: ce este, ce cauze are, tratament si recomandari medicale

Ameteala care apare la intoarcerea capului sau dupa ore intregi petrecute la birou poate avea o cauza la nivelul gatului. Vertij cervical este termenul folosit pentru senzatia de rotire sau de dezechilibru asociata unei probleme a coloanei cervicale. Desi mecanismul exact este inca discutat in literatura medicala, vertij cervical ramane un diagnostic intalnit frecvent in cabinetele de kinetoterapie si neurologie. In acest articol afli ce inseamna, cum se manifesta si ce poti face.

Ce este vertij cervical?

Vertij cervical inseamna ameteala de origine cervicala, provocata de structurile gatului: muschi, articulatii, ligamente si nervi. Aceste structuri trimit permanent creierului informatii despre pozitia capului. Cand informatiile sunt alterate, apare un conflict cu semnalele venite de la ochi si de la urechea interna, iar rezultatul este senzatia de instabilitate. Spre deosebire de problemele urechii interne, vertijul cervical se agraveaza de obicei la miscarile gatului, nu la schimbarea pozitiei intregului corp.

Care sunt cauzele vertijului cervical?

Nu exista o singura cauza, iar vertijul cervical apare adesea prin combinarea mai multor factori:

• contractura si tensiunea musculaturii cervicale, frecvente la persoanele care lucreaza ore in sir la calculator;
• spondiloza cervicala si artroza articulatiilor cervicale;
• hernia de disc cervicala si ingustarea canalului vertebral;
• traumatismele de tip whiplash, dupa accidente rutiere sau caderi;
• postura deficitara, cu capul proiectat in fata;
• compresia temporara a arterelor vertebrale la anumite miscari.

Uneori vertij cervical este asociat si cu stresul cronic, care mentine muschii gatului in tensiune permanenta.

Cum recunosti vertij cervical?

Simptomul principal este ameteala, dar tabloul clinic poate include:

• senzatie de plutire sau de nesiguranta la mers;
• durere si rigiditate la nivelul cefei;
• cefalee care porneste de la baza craniului;
• zgomote in urechi sau senzatie de urechi infundate;
• tulburari de vedere trecatoare;
• greata in timpul episoadelor.

Episoadele de vertij cervical dureaza de la cateva minute la cateva ore si apar des dupa miscari bruste ale capului, dupa trezire sau dupa o postura statica prelungita.

Cum se stabileste diagnosticul?

Diagnosticul este in mare parte unul de excludere. Medicul neurolog sau ORL elimina mai intai cauzele centrale si vestibulare, precum vertijul pozitional paroxistic benign, boala Meniere sau accidentul vascular. Apoi kinetoterapeutul evalueaza mobilitatea cervicala, tonusul muscular si controlul postural. Radiografia, RMN-ul sau angio-RMN-ul sunt recomandate atunci cand exista suspiciunea unor leziuni structurale. Un diagnostic corect de vertij cervical previne tratamentele inutile si evita intarzierea evaluarii pentru alte boli.

Tratamentul pentru vertij cervical

Abordarea este de regula conservatoare si multidisciplinara. Obiectivul in vertij cervical este sa reduca tensiunea din zona gatului, sa imbunatateasca mobilitatea si sa reeduce controlul capului in spatiu.

Kinetoterapia

Este piesa centrala a tratamentului. Programul include mobilizari articulare blande, tehnici de relaxare musculara, exercitii de stabilizare cervicala si exercitii de coordonare intre ochi si cap. Se adauga reeducarea posturala si exercitiile de proprioceptie, care invata creierul sa interpreteze corect semnalele venite de la gat. In vertij cervical, kinetoterapia aduce de obicei cele mai bune rezultate pe termen lung.

Medicatia si alte metode

Medicul poate recomanda antiinflamatoare, miorelaxante sau medicamente impotriva greturilor, pe perioade scurte. Caldura locala, masajul terapeutic, electroterapia si ultrasunetele pot reduce contractura musculara. Colierul cervical se foloseste doar pe perioade foarte scurte, deoarece imobilizarea prelungita slabeste musculatura si poate agrava vertij cervical.

Recomandari pentru a preveni vertij cervical

Cateva obiceiuri simple reduc riscul ca vertij cervical sa revina:

• ridica monitorul la nivelul ochilor si pastreaza umerii relaxati;
• fa pauze la fiecare 30-45 de minute pentru a mobiliza gatul;
• evita miscarile bruste de rotatie si extensie ale capului;
• dormi cu o perna care mentine gatul in ax cu coloana;
• fa regulat exercitii de intarire a musculaturii cervicale si a celei dintre omoplati;
• hidrateaza-te corect si gestioneaza stresul prin respiratie sau relaxare.

In timpul unui episod, opreste activitatea, asaza-te si asteapta sa treaca ameteala. Evita sa conduci pana la disparitia simptomelor. Persoanele cu vertij cervical ar trebui sa evite si manipularile cervicale agresive facute de persoane necalificate.

Cand mergi la medic?

Mergi urgent la medic daca ameteala apare brusc si este insotita de pierderea vederii, vorbire neclara, slabiciune intr-un brat sau intr-un picior, durere de cap severa, febra, confuzie sau lesin. Acestea pot indica o urgenta neurologica, nu un simplu vertij cervical. Programeaza o consultatie si atunci cand episoadele se repeta sau iti limiteaza activitatile zilnice, chiar daca suspectezi vertij cervical.

Intrebari frecvente

Vertijul cervical dispare de la sine?

Poate sa dispara, mai ales cand cauza este o contractura musculara trecatoare. Daca episoadele se repeta, este nevoie de evaluare si de tratament. Fara corectarea cauzei, vertijul cervical poate reveni.

Cat dureaza recuperarea?

In functie de cauza, primele imbunatatiri apar de obicei dupa cateva saptamani de kinetoterapie constanta. Rezultatele depind si de respectarea recomandarilor zilnice privind postura si exercitiile.

Concluzie

Vertijul cervical este o afectiune frecventa si tratabila, cu conditia sa fie diagnosticata corect si abordata din mai multe directii. Ameteala nu trebuie pusa automat pe seama gatului. Mai intai se exclud cauzele neurologice, vasculare si vestibulare, iar abia apoi se construieste un plan de recuperare.

Cele mai bune rezultate apar atunci cand kinetoterapia, corectarea posturii si schimbarile din viata de zi cu zi merg impreuna. Exercitiile facute constant, pauzele de la birou, somnul intr-o pozitie corecta si gestionarea stresului reduc tensiunea cervicala si numarul episoadelor.

Nu ignora semnalele de alarma, nu te baza pe automedicatie si evita manipularile facute de persoane necalificate. Daca ameteala revine sau iti afecteaza munca, mersul ori somnul, discuta cu medicul si cu un kinetoterapeut pentru un plan adaptat situatiei tale.