Lupus Eritematos Sistemic (LES): cauze, simptome, tratament

Iti par cunoscute simptomele precum oboseala care nu trece, dureri difuze, cadere de par semnificativa, articulatii care dor aparent fara un motiv, analize modificate ce par usor “ciudate” si momentele in care soarele parca iti face mai mult rau decat bine? Daca tu sau cineva apropiat faceti parte din acest “tablou” ar trebui sa va informati despre lupusul eritematos sistemic. Poate parea o afectiune intimidanta, dar informatiile corecte te ajuta sa recunosti timpuriu anumite semne si sa apelezi la medic. Lupusul eritematos sistemic poate arata diferit de la o persoana la alta: la unele persoane debuteaza cu o eruptie “in fluture” pe fata, la alte persoane cu dureri difuze, febra usoara sau probleme renale.

Lupus eritematos sistemic: ce este, tipuri si cum afecteaza organismul?

Lupusul eritematos sistemic este o boala autoimuna in care imunitatea isi pierde “directia” si ataca propriile tesuturi. Poate afecta pielea, articulatiile, rinichii, plamanii, inima si sistemul nervos. In forma cutanata sunt prezente predominant leziuni ale pielii, iar forma sistemica impacteaza organelle interne.

Lupusul eritematos sistemic este caracterizat de pusee de inflamatie alternate cu perioade de remisie. Diagnosticat la timp si cu un management terapeutic bun lupusul eritematos sistemic poate fi controlat astfel incat calitatea vietii sa fie buna.

Lupus eritematos sistemic: cauze posibile

Cauza exacta care sta la baza declansarii lupusului eritematos sistemic nu este cunoscuta, dar in linii mari aceasta afectiune apare din interactiunea dintre predispozitia genetica, hormoni si expunerea la anumiti factori de mediu: infectiile, radiatiile ultraviolete, fumatul sau administrarea unor medicamente pot declansa raspunsuri imune anormale. Practic are loc formare de autoanticorpi si depozite complexe imune care intretin inflamatia specifica lupusului eritematos sistemic.

Lupus eritematos sistemic: factori de risc

Predispozitie genetica

Boala apare mai des in unele familii pentru ca anumite variante genetice cresc posibilitatea de a dezvolta lupus eritematos sistemic. Cand in aceeasi familie se intalnesc si alte afectiuni autoimune acest aspect sugereaza existenta unui teren genetic comun de susceptibilitate.

Factori hormonali (rolul estrogenului)

Lupusul eritematos sistemic apare de 8-9 ori mai des la femeile aflate in mod special la varsta fertila. Estrogenul stimuleaza anumite cai imune, ceea ce poate favoriza aparitia sau agravarea manifestarilor lupusului eritematos sistemic, mai ales in perioadele de fluctuatii hormonale.

Factori de mediu (expunerea la soare, anumite medicamente)

Expunerea prelungita la soare poate declansa eruptii si pusee. Unele medicamente precum hidralazina, procainamida sau izoniazida pot declansa un tablou asemanator numit “lupus indus de medicamente”, diferit de lupus eritematos sistemic clasic, iar acesta este reversibil dupa intreruperea administrarii medicamentelor.

Sexul si varsta

Lupusul eritematos sistemic afecteaza cel mai des femeile tinere, dar si barbatii pot fi afectati, copiii sau varstnicii. Debutul la varste mici este asociat frecvent cu forme mai active (boala este intr-un moment de inflamatie intensa, cu pusee frecvente sau afectare de organe mai serioasa) de lupus eritematos sistemic.

Lupus eritematos sistemic: tablou clinic

Simptome generale si initiale

Manifestarile timpurii sunt nespecifice: oboseala, febra joasa, dureri musculare, fotosensibilitate, caderea parului. Multi pacienti semnaleaza valuri de simptome care pot fi asociate unei viroze persistente. In acest context, lupusul eritematos sistemic trebuie suspectat mai ales daca semnele persista sau sunt asociate cu analize modificate.

• Oboseala cronica

Oboseala este una din simptomele cele mai des semnalate de pacientii cu lupus eritematos sistemic. Oboseala este intretinuta de inflamatie, anemie, tulburari de somn sau durere si pacientii pot avea o scadere a capacitatii de munca.

• Febra si scadere in greutate

Puseele in lupus eritematos sistemic pot fi insotite de febra, transpiratii nocturne si scadere involuntara in greutate. Terapiile pot contribui la scaderea imunitatii, prin urmare orice episod febril la pacientii cu lupus eritematos sistemic trebuie evaluat pentru excluderea unei infectii.

• Manifestari la nivelul pielii

Pentru lupusul eritematos sistemic este caracteristica eruptia “in fluture” pe pometi si nas, accentuate la soare. Pot sa apara pete rosii, leziuni discoide, ulceratii orale sau alopecie. Pielea arata de multe ori activitatea lupusului eritematos sistemic, iar fotoprotectia zilnica: SPF 50+, palarie, haine, este obligatorie.

• Afectarea articulatiilor si a muschilor

Alaturi de durerile musculare, durerea si rigiditatea articulara sunt frecvente la pacientii cu lupus eritematos sistemic. Inflamarea este de obicei simetrica, manifestandu-se preponderent la nivelul mainilor, genunchilor, gleznelor. Redoarea matinala dureaza in general mai mult de 30 de minute.

• Artralgii (dureri articulare) si artrita

In lupusul eritematos sistemic artralgia migratorie, tumefactia articulara si episoadele de artrita usoara pana la moderata sunt comune. Daca nu se trateaza, boala poate limita mobilitatea, dar prin comparatie nivelul de degradare articulara este mai mic decat in poliartrita reumatoida, in special cand boala este bine controlata.

• Afectarea organelor interne
• Rinichi (nefrita lupica)

Inflamatia renala este una din cele mai serioase complicatii cu care se pot confrunta pacientii cu lupus eritematos sistemic. Nefrita lupica se manifesta prin proteinurie, edeme, hipertensiune si uneori insuficienta renala. Pentru confirmarea tipului de afectare e necesara biopsia. Scaderea riscului de pierdere a functiei renale se face prin controlul strict al bolii.

• Inima si plamani

Pacientii cu lupus eritematos sistemic pot avea pericardita, miocardita sau afectari valvulare; iar la nivel pulmonar pleurita. Fumatul, sedentarismul si dislipidemia cresc riscul cardiovascular. E necesara monitorizarea periodica.

• Sistemul nervos (dureri de cap, confuzie)

Lupusul neuropsihiatric include cefalee, tulburari de memorie si concentrare, convulsii, depresie sau anxietate. Este necesara colaborarea dintre reumatolog, neurolog si psihiatru, mai ales in puseele de lupus eritematos sistemic.

Alte manifestari:

• Sindrom Raynaud

Degetele devin albe- albastre la frig sau stres, apoi rosii la reincalzire. Se recomanda protectie de frig, renuntarea la fumat si eventual terapie vasodilatatoare.

• Anemie

Anemia inflamatorie, hemolitica sau prin deficit de fier este relativ frecventa. Corectarea cauzei si controlul inflamatiei imbunatateste rezistenta la effort in lupusul eritematos sistemic.

Diagnosticul de lupus eritematos sistemic

Analize de sange

In procesul de diagnosticare se vor face analize de laborator precum: hemoleucograma, VSH/CRP, functia renala si hepatica, examenul de urina si profilul de autoanticorpi (ANA, anti-dsDNA, anti-Sm, anticorpi antifosfolipidici). Un titru inalt de ANA nu inseamna un diagnostic cert, interpretarea se va face intotdeauna in contextul clinic alpacientului.

Examinari fizice si alte teste

Examinarea pacientului presupune: dermatoscopie, ecografie articulara, ecocardiografie, radiografiile sau RMN-ul pot fi indicate. In caz de afectare renala, biopsia orienteaza schema terapeutica si ajuta la monitorizarea raspunsului in lupus eritematos sistemic

Tratament lupus eritematos sistemic

Nu exista un tratament general valabil pentru pacientii cu lupus eritematos sistemic. Tratamentul este personalizat in functie de nevoile fiecarui pacient si in functie de organele implicate si de severitatea manifestarilor. Masurile de baza presupun renuntarea la fumat, protectia solara zilnica si vaccinarile recomandate de medic. Pentru reducerea puseelor si protejarea organelor hidroxiclorochina ramane de baza pentru pacientii cu lupus eritematos sistemic.

Pentru reducerea durerilor articulare se pot administra antiinflamatoare nesteroidiene. Corticosteroizii se folosesc la doza minima pe perioade scurte, sub supraveghere medicala.

In formele moderat- severe se adauga imunosupresoare sau terapii biologice.

Managementul bolii pe termen lung

Pentru a avea o calitate a vietii buna pacientii cu lupus eritematos sistemic trebuie sa colaboreze indeaproape cu echipa medicala. Trebuie monitorizatr periodic simptomele, tensiunea, analizele si urina. Se urmareste depistarea timpurie a puseelor in vederea ajustarii rapide a terapiei.

Fotoprotectia zilnica, activitatea fizica, alimentatia echilibrata, somnul de calitate si gestionarea stresului ajuta la reducerea inflamatiei.

Renuntarea la fumat si controlul colesterolului scad riscul cardiovascular, risc crescut la persoanele cu lupus eritematos sistemic.

Aderenta la tratament, recunoasterea semnelor de alarma (edeme, urina spumoasa, dureri toracice, dispnee, cefalee severa) si comunicarea prompta cu medicul cresc sansele de mentinere sub control a bolii.