Informatii despre boala Osgood-Schlatter

Boala Osgood-Schlatter este o afectiune a genunchiului aparuta ca urmare a unor microtraumatisme repetate si mai este cunoscuta si ca apofizita tibiala de crestere.

Boala Osgood-Schlatter: generalitati

Adolescentii care practica sport cu regularitate sunt predispusi in mod special sa dezvolte boala Osgood-Schlatter. Totodata si adolescentii sedentari, care se apuca brusc de activitate fizica intensa, pot dezvolta boala Osgood-Schlatter, manifestata la nivelul apofizei tibiale anterioare.

De ce sunt copii si adolescentii predispusi sa dezvolte aceasta afectiune?

Exista zone numite placi de crestere ale osului de tip cartilaj, situate la capetele oaselor. Unele placi indeplinesc rolul de punct de fixare pentru tendoane - tesuturile care prind muschii de oase. La capatul tibiei (osul lung si gros al piciorului, situat intre genunchi si glezna) placa de crestere e acoperita de o umflatura osoasa numita tubercul tibial de care se prinde muschiul de pe fata anterioara a coapsei, numit muschi cvadriceps. Cand un copil sau adolescent este activ, muschiul cvadriceps trage de tendonul rotulian care actioneaza la randul sau asupra tuberculului tibial. Tractiunea repetata asupra tuberculului tibial poate favoriza inflamatia placii de crestere, astfel denivelarea/ proeminenta tuberculului devenind pronuntata!

Boala Osgood-Schlatter: cauze

Boala Osgood-Schlatter afecteaza tuberculul tibial anterior ca urmare a implicarii intense a muschiului cvadriceps in efortul fizic efectuat. Practic scade structura de rezistenta a tuberculului, iar rolul de ancora al placii de crestere este compromis. Pot aparea, in cazurile grave, fracturi ale placii de crestere.

Copiii cu varste intre 10 si 15 ani sunt in acea etapa a vietii in care oasele se dezvolta mai repede decat muschii si tendoanele, cele din urmand avand tendinta sa se ingusteze.

Una din principalele cauze ale bolii Osgood-Schlatter este contractarea exagerata a muschilor coapsei.

De asemenea sporturile care implica sarituri, alergare sau schimbari de directie si lovire cu piciorul a unei mingii, precum atletism, baschet, volei, fotbal, etc., sunt o posibila cauza a aparitiei bolii Osgood- Schlatter.

Printre factorii de risc ai apofizitei tibiale de crestere se numara:

• Varsta: la baieti boala Osgood– Schlatter apare in jurul varstei de 10 – 15 ani, iar la fete in jurul varstei de 8 – 14 ani;
• Sexul: pana recent la baieti era mai des intalnit diagnosticul de boala Osgood– Schlatter, dar odata cu implicarea mai mare a fetelor in activitatile sportive acea diferenta a inceput sa se diminueze;
• Practicarea sporturilor ce presupun alergare, sarituri si aterizari, schimbari de directie si lovire a mingii cu piciorul;
• Lipsa pregatirii fizice corespunzatoare inainte de un antrenament fizic;
• Cresterea rapida a oaselor lungi: lungirea rapida a tibiei si a femurului care nu sunt concomitente cu dezvoltarea musculaturii regionale;
• Urcatul si coboratul scarilor frecvent, ca parte din antrenament fizic;
• Miscarile repetitive, constante din sporturi precum gimnastica si baletul.

Boala Osgood-Schlatter: simptome si semne

Fiecare copil/ adolescent afectat poate simti diferit simptomele sau poate experimenta semne diferite. Simptomele bolii Osgood- Schlatter pot fi similare cu ale altor probleme medicale de la nivelul genunchiului; de aceea pentru o diagnosticare corecta trebuie apelat intotdeuna la un specialist!

Durerea sub genunchi este principalul simptom al bolii Osgood-Schlatter, urmata de inflamatie sub genunchi, senzatie de presiune in partea frontala a genunchiului si mers cu dificultate.

In unele cazuri apare o formatiune rotunda, suplimentara sau se observa o scadere a fortei musculare si o reducere a mobilitatii in cazul articulatiei afectate.

Durerea poate fi resimtita si ca urmare a extensiei genunchiului.

In timpul efortului fizic simptomele se pot diminua ca urmare a incalzirii musculare, dar dupa efortul fizic, in repaus simptomele pot fi mai intense.

Pentru atenuarea simptomelor precum durerea din boala Osgood- Schlatter pacientul poate apela la:

• Comprese reci puse pe genunchi pentru a reduce inflamatia si a ameliora durerea;
• Intinderi- pentru a mentine muschii flexibili e recomandat sa intindeti muschii coapsei;
• Efectuarea unor sedinte de kinetoterapie.

Disconfortul poate persista pana la inchiderea platoului tibial de crestere. Aproximativ 10% din pacienti au simptome pana la varsta de adult din cauza largirii tuberozitatii (proeminenta osoasa situata in fata genunchiului pe care se fixeaza tendonul rotulian la nivelul tibiei).

Exista trei grade de evolutie ale bolii:

1. Durerea resimtita dupa activitate se remite in 24 de ore;
2. Durerea se resimte atat in timpul activitatii cat si post activitate, dar se remite in 24 de ore si nu are efect limitative asupra activitatii;
3. Durerea este continua si afecteaza activitatea.

Boala Osgood-Schlatter: diagnostic

Diagnosticul de boala Osgood- Schlatter poate fi pus doar in urma unei anamneze si a unui examen clinic facute de un medic specialist: ortoped sau de medicina sportiva. Medicul va avea in prim plan semnele, simptomele, varsta pacientului si tipul de activitate fizica efectuata de copil.

Pentru diagnostic diferential, pentru excluderea altor patologii, precum posibilitatea existentei unei fracturi, medicul poate recomanda efectuarea unei radiografii de genunchi. Totodata, in ultimii ani s-a apelat frecvent la ecografie pentru diagnosticare si observarea evolutiei pacientului odata diagnosticat. Este preferata in locul radiografiei si prin prisma lipsei expunerii copilului la radiatii.

In cazuri foarte rare se recomanda RMN-ul.

Tratament boala Osgood-Schlatter

Odata stabilit diagnosticul se iau urmatoarele masuri:

• Excluderea activitatilor fizice care pot contribui la agravarea afectiunii- alergatul, sariturile, asezarea in genunchi;
• Adaptarea exercitiilor din programul de antrenament/ stretching;
• Pauze in timpul antrenamentelor: sunt recomandate pentru a preveni aparitia durerii;
• Reducerea greutatii pe genunchiul afectat- muschii de sustinere trebuie sa fie suficient de rezistenti pentru a mentine genunchiul departe de stres;
• Aplicarea compreselor cu gheata timp de 15- 20 de minute de 3- 4 ori pe zi;
• Aderarea la sedinte de fizio- kinetoterapie care pot avea atat scopul de corectare a factorilor care au dus la aparitia bolii Osgood-Schlatter, dar si scopul de intarire a fortei musculare, de reducere a contracturii si a presiunii de la nivelul tendonului;
• Folosirea unui bandaj subpatelar cu rol in preluarea tensiunii tendonului;
• Masaj de relaxare;
• Medicamentele de tip antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, ketoprofen, naproxen) se pot folosi pentru ameliorarea durerii si reducerea inflamatiei.

Complicatiile afectiunii Osgood-Schlatter

Majoritatea adolescentilor se vindeca fara probleme, dar este important ca inca de la primele semne sa se apeleze la medic pentru a evita complicatiile ulterioare care pot consta in:

• persistenta unei umflaturi;
• ridicarea patelei (rotulei);
• subluxatie patelara;
• artrita degenerativa patelofemurala.

In cazurile complicate (rare)  de crestere progresiva osoasa se poate apela la interventie chirurgicala care are ca scop vindecarea si restaurarea completa a functiei articulatiei. Dupa operatie medicii recomanda: masaj, fizioterapie, exercitii fizice medicale si inotul.

Pentru a evita eventuala evolutia nefavorabila a bolii Osgood-Schlatter mergeti la medic imediat ce copilul acuza semne de durere la nivelul genunchiului!