Ataxie (pierderea echilibrului): tot ce trebuie sa stii

Pacientii diagnosticati cu ataxie nu isi pot controla muschii bratelor si pe cei ai picioarelor, motiv pentru care ajung sa isi piarda echilibrul si coordonarea, poate chiar sa aiba anumite tulburari ale mersului. Ataxia poate sa afecteze mainile si picioarele, vorbirea, iar in anumite situatii inclusiv miscarile ochilor.

Ce este ataxia

Aceasta afectiune poate fi declansata de mai multi factori, ca de exemplu un accident vascular cerebral, o tumora, neuropatie periferica, scleroza multipla, tulburari ale metabolismului si chiar alcoolism. Chiar daca termenul de „ataxie” se refera de cele mai multe ori la simptome, descrie in acelasi timp si un grup de afectiuni degenerative ale sistemului nervos central – care se numesc ataxii ereditare si ataxii sporadice.

Tipuri de ataxie

Ataxiile sporadice se manifesta in general la persoane adulte si sunt generate de un defect al unei gene. Ataxia Friedreich debuteaza de cele mai multe ori in copilarie, insa la o treime dintre pacienti poate incepe sa se manifeste in jurul varstei de 20 – 30 de ani sau poate chiar mai tarziu. Ataxiile ereditare fac parte din categoria tulburarilor degenerative, tulburari care se pot agrava de-a lungul anilor. Severitatea handicapului este determinata detipul ataxiei, de varsta la care debuteaza simptomele, dar si de alti factori care nu pot fi identificati. Clasificarea ataxiei se face in functie de zona afectata a creierului, putand fi:

Ataxie cerebeloasa

Este un tip de ataxie generata de o disfunctie a cerebelului, acea zona a creierului care este responsabila de asimilarea perceptiei, a coordonarii si a controlului miscarilor. Aceasta ataxie poate sa duca la probleme neurologice, ca de exemplu starea de lesin, imposibilitatea coordonarii intre organe, muschi, articulatii sau membre. Pacientii cu ataxie cerebeloasa intampina dificultati in controlul distantelor, nu au putere si viteza pentru miscarea mainilor, a picioarelor si a ochilor; le este greu sa estimeze corect trecerea timpului si le este imposibil sa faca miscari rapide.

Ataxie vestibulara

Acest tip de ataxie afecteaza sistemul vestibular, sistem format din urechea interioara si canalele urechii, cu rol in perceperea miscarilor capului si care sunt de ajutor pentru echilibru si orientare in spatiu. In situatia deteriorarii nervilor din sistemul vestibular, se poate ca pacientul sa aiba vederea neclara si alte probleme cu ochii, sa intampine dificultati cand se ridica sau cand se aseaza, sa aiba episoade de greata si varsaturi. De asemenea, mersul va fi unul impiedicat iar persoana respectiva se va deplasa greu pe jos in linie dreapta, existand inclusiv momente de ameteli sau vertij.

Ataxie senzoriala

Este acel tip de ataxie generata de pierderea proprioceptiei si este o consecinta a deteriorarii nervilor maduvei spinarii sau a celor care apartin sistemului nervos periferic. Pacientii care sufera din cauza ataxiei senzoriale intampina probleme in timpul mersului, efectueaza cu greu miscari voluntare coordonate ale trunchiului, membrelor, laringelui, faringelui si ale ochilor. Sunt pacienti care nu mai au capacitatea de a simti vibratii si care se deplaseaza cu dificultate atunci cand lumina este mai slaba.

Care sunt cauzele ataxiei?

Ataxia este consecinta deteriorarii, degenerarii sau pierderii celulelor nervoase din acea zona a creierului care este responsabila cu coordonarea musculara (cerebelul). Printre cauzele care genereaza ataxie se numara de asemenea bolile ce afecteaza maduva spinarii si nervii periferici care fac conexiunea intre cerebel si muschi, anumite leziuni sau infectii, un proces degenerativ cronic, operatiile pe creier, loviturile la cap sau abuzul de droguri si alcool.

Expunerea la anumite substante toxice, o tumoare pe creier, varicela, scleroza multipla, boala celiaca sau alte afectiuni autoimune pot fi si ele cauze declansatoare ale ataxiei. Aportul insuficient de vitamina E, vitamina B-12 sau deficitul de tiamina se numara si ele printre posibilele cauze ale ataxiei.

Cum se manifesta ataxia?

In functie de gradul de severitate si de tipul ataxiei, simptomele pot sa varieze. In cazul in care la baza afectiunii sta o vatamare sau o alta problema de sanatate, simptomele pot sa apara la orice varsta si exista posibilitatea ca ele sa se imbunatateasca sau chiar sa dispara.

Printre primele simptome ale ataxiei se numara coordonarea grea a membrelor si dificultatile in exprimare, pacientul avand probleme in a-si controla volumul, ritmul si vibratia.

Diagnosticarea ataxiei

In primul rand, medicul va avea in vedere istoricul medical si familial complet si va face o examinare completa, fizica si neurologica. Pe langa aceste prime masuri, se mai pot efectua si alte metode de diagnosticare:

• Teste de laborator – punctie lombara, sange, urina – pentru identificarea anomaliilor chimice si electrolitice, pentru monitorizarea toxinelor si a altor otravuri;
• Rezonanta magnetica – scanarea CT sau RMN a creierului pentru determinarea potentialelor cauze;
• Teste genetice – prin care se testeaza ADN-ul pentru a identifica orice mutatie genetica ce poate provoca ataxie.

 

Cum poate fi tratata ataxia?

Pentru tratarea ataxiilor ereditare nu exista in prezent niciun remediu. De asemenea, pana in acest moment nu este disponibil nici un medicament pentru tratarea simptomelor specifice ataxiei. In cazul in care ataxia este consecinta unui accident vascular cerebral, a unui nivel scazut de vitamine, a expunerii la medicamente sau produse chimice toxice, tratamentul vizeaza conditiile specifice. Pentru a trata dezechilibrul sau necoordonarea se folosesc dispozitive adaptative, care permit pacientului sa isi mentina cat mai mult independenta (carje, scaun cu rotile, etc.)

Terapia logopedica, fizioterapia si medicamentele pot fi de folos in tratarea unora dintre simptome, ca de exemplu rigiditate, tremor, spasticitate, deperesie sau tulburari ale somnului.