Informatii detaliate despre guta, o boala a articulatiilor

Nivelul ridicat de acid uric in sange si in tesuturi este principalul semn al gutei; la nivelul articulatiilor se depun cristale de acid uric. Acidul uric este o substanta chimica produsa cand organismul uman descompune alimentele care contin purine.

O alimentatie bazata pe proteina animala provenita din carne rosie (vita, porc, miel), fructe de mare, peste gras, hering, macrou, hamsii sau organe de animale (ficat) aduce un aport mare de purine. Totodata fasolea uscata, berea si vinul sunt alimente bogate in purine.

O parte din acidul uric format se dizolva in sange, se filtreaza prin intermediul rinichilor, dupa care este eliminat. In momentul in care organismul este afectat si nu mai filtreaza si nu mai elimina tot acidul uric acesta ramane in organism in exces. Excesul de acid uric (peste 6mg/dl) este cunoscut ca hiperuricemie, iar acest lucru sta la baza bolii cunoscute ca guta.

Guta - informatii importante

Guta este o forma de artrita dureroasa cu afectare uni sau poliarticulara. In trecut era cunoscuta ca ”boala bogatilor” sau “regina bolilor sau boala regilor”- persoanele instarite consumau frecvent carne de vanat care avea un continut crescut de purine.

In guta organismul are o cantitate prea mare de acid uric. Acesta se depune sub forma de cristale ascutite in articulatii. Zona afectata de guta (frecvent degetul mare de la picior) este dureroasa, rosie si calda, se umfla si articulatia afectata poate intepeni.

Barbatii sunt afectati de trei sau chiar de patru ori mai mult decat femeile. In general guta se declanseaza la persoanele cu varsta cuprinsa intre 40- 50 ani.

Guta se poate dezvolta pe parcursul mai multor ani si poate afecta atat articulatiile cat si tendoanele, pielea si cartilajul urechii.

Guta - factori de risc

Principalii factori de risc care pot duce la una din cele mai frecvente boli ale articulatiilor (intre 1 si 2% din femei si intre 3 si 6% din barbati sunt afectati), guta sunt:

• Varsta: barbatii cu varsta intre 40- 50 de ani si femeile la postmenopauza sunt predispusi la guta;
• Sexul: barbatii sunt mai predispusi la a fi diagnosticati cu guta deoarece in perioada adolescentei au in organism un continut mai mare de acid uric, iar femeile pana la perioada menopauzei sunt “protejate” de estrogen;
• Obezitatea: persoanele cu indicele de masa corporal mai mare sau egal cu 35 creste riscul de a face guta de 3 ori;
• Consumul de alcool: bauturile alcoolice precum berea si vinul au continut mare de purine, iar alcoolul consumat in exces inhiba eliminarea acidului uric;
• Alimentatia bazata pe alimente bogate in purine;
• Unele medicamente: diureticele tiazidice (medicamente folosite in tratarea hipertensiunii, pentru eliminarea apei din organism), aspirina, imunosupresoarele (medicamente administrate in urma unui transplant), chimioterapicele;
• Cauze genetice;
• Boli cornice: boli renale, hipertensiunea netratata, diabet, hiperlipidemie, arteriscleroza;
• Lucrul cu plumb: persoanele care lucreaza in fabrici in care se prelucreaza plumbul au sanse crescute in a dezvolta guta.

Guta – cauze

Principala cauza de dezvoltare a gutei este acumularea de cristale de urati in articulatii. Acest lucru producandu-se din cauza nivelului crescut de acid uric.

Din cauza acestor acumulari apar inflamatia si durerea care duc la activarea crizelor de guta.

La baza cresterii nivelului de acid uric din organism este alimentatia, consumul de alcool, obezitatea, diabetul zaharat, hipertensiunea, accidentele care duc la imobilizarea la pat a pacientului. De asemenea consumul mare de bauturi racoritoare, sucuri naturale bogate in zahar si bauturi energizante poate duce la aceasta boala.

Simptomele in guta

Guta se instaleaza pe parcursul anilor, timp in care se acumuleaza acid uric si se depune sub forma de cristale in articulatii si in tesuturile din jurul articulatiei afectate.

Simptomele gutei se manifesta de obicei in timpul noptii si au un debut brusc. Semnele bolii sunt:

• Dureri intense la nivelul articulatiilor ( frecvent la baza degetului mare de la picior, dar sunt afectate si glezna, genunchiul, coatele, degetele, incheieturile, articulatiile soldului, umarului, etc.). Durerea creste in intensitate si persista cateva ore.
• Zona afectata este inflamata, rosie si calda. Exista si senzatie de mancarime.
• Pacientul are miscari limitate ale articulatiei.
• Stare de disconfort, continua dupa trecerea durerii. Aceasta stare poate dura pana la cateva zile (2- 7 zile).
• Zona afectata poate fi tumefiata, cu eritem si sensibila la atingere.
• In unele cazuri apar frisoane, febra, stare general de rau;
• Pielea se exfoliaza dupa ce trece atacul de guta.

Crizele de guta pot dura de la cateva zile la cateva saptamani, dupa care simptomele dispar complet pana la o noua criza. Urmatoarele crize se pot manifesta la aceleasi zone sau pot aparea in altele. Frecventa acestor crize difera de la pacient la pacient.

Diagnosticul de guta

O durere brusca, mare la articulatie/articulatii care debuteaza peste noapte este un semnal de alarma. Pacientul trebuie sa mearga la medic!

Medicul va pune diagnosticul in urma unei anamneze si a unui examen clinic. Daca este necesar acesta va solicita si efectuarea unor analiza de laborator (dozare de acid uric, hemograma, VSH- viteza de sedimentare a hematiilor, Proteina C Reactiva). Printre semnele urmarite in cazul examenului clinic se numara:

• Articulatii umflate;
• Roseata si caldura in zona afectata;
• Sensibilitate crescuta a articulatiei;
• Prezenta tofilor gutosi (noduli sub piele) la nivelul mainilor, coatelor, urechilor.

Exista si alte boli care pot prezenta semne si simptome asemanatoare gutei, de aceea este important ca pacientii sa apeleze la medic.

Tratament pentru guta

Tratamentul de prima instanta are in vedere eliminarea durerilor, inflamatiei si a disconfortului din timpul atacurilor de guta. Pentru acest lucru pacientul va lua la recomandarea medicului antiinflamatoare nesteroidiene, analgezice sau corticosteroizi.

NU se administreaza ASPIRINA- creste nivelul de acid uric din sange!

Tratamentul difera in functie de stadiul bolii- exista patru stadii:

1. hiperuricemia asimptomatica- nivel crescut de acid uric in sange, dar fara simptome caracteristice gutei;
2. Artrita gutoasa acuta- cristalele de acid uric se acumuleaza la nivelul lichidului articular;
3. Intervalul gutos asimptomatic- pentru pacientii care au avut un atac exista probabilitatea apritiei si atacurilor recurente;
4. Guta tofica cronica- perioadele asimptomatice se pot scurta, acidul uric formeaza noduli duri, calcarosi sau nisiposi (tofii gutosi).

Tratmentul are in vedere blocarea formarii de acid uric din organism si se vor recomanda inhibitori ai xantinoxidazei sau se va eficientiza eliminarea acidului uric prin stimularea functiilor rinichilor prin administrarea de uricozurice.

Guta si complicatiile ei

Pacientii cu artrita gutoasa au si alte patologii asociate: mai mult de 25% dintre pacienti au fost diagnosticati si cu hipertensiune arteriala, iar obezitatea este intalnita la majoritatea pacientilor. Totodata diabetul zaharat este asociat in cazul pacientilor cu guta.

Stadiile avansate ale gutei duc la deteriorarea articulatiilor, ruperea tendoanelor si aparitia infectiilor la nivelul pielii. Tofii gutosi se pot dezvolta pe multiple zone, inclusiv tendonul lui Ahile, iar in grizele gutoase devin fosrte sensibili.

O alta complicatie ce poate aparea la pacientii diagnosticati cu guta consta in formarea de calculi renal- pietre la rinichi.

Daca pacientul nu elimina factorii care duc la aparitia crizelor de guta (alimente, alcool, tutun, bauturi energizante, racoritoare) si nu isi administreaza corect tratamentul tofii gutosi pot duce la deformari articulare ce vor necesita interventii chirurgicale pentru eliminarea acestora.

Este recomandat inceperea tratamentului cat mai curand de la diagnosticare pentru a fi evitate complicatiile si evolutia bolii!