Incontinenta urinara o problema extrem de delicata

Incontinenta urinara este considerata a fi o problema extrem de delicata din cauza neplacerilor pe care le provoaca pacientilor, dar si pentru ca poate fi declansata de numerosi factori. Se poate ca incontinenta sa fie una cu caracter temporar, in aceasta situatie cauzele putand fi dintre cele mai diverse. De la consumul de alcool sau de bauturi care contin cofeina, pana la consumul de alimente picante sau folosirea in exces a indulcitorilor.

De asemenea, administrarea de vitamina C in doze mari poate duce la pierderi involuntare de urina. La fel cum se poate intampla si in cazul administrarii de medicamente, in special cele trateaza hipertensiunea arteriala, unele dintre relaxantele musculare sau unele dintre sedative. Este bine de avut in vedere faptul ca inclusiv fumatul poate sa creasca riscul de declansare a incontinentei urinare, din cauza lasarii diafragmei atunci cand plamanii isi maresc volumul la intrarea fumului, miscare care genereaza presiune la nivelul vezicii urinare.

CUPRINS

Ce este incontinenta urinara?
Incontinenta urinara: cauze
Simptomatologia in incontinenta urinara
Diagnosticul de incontinenta urinara
Produse utile cand suferi de incontinenta urinara

Ce este incontinenta urinara?

Incontinenta urinara se manifesta prin pierderea involuntara de urina si este cauzata de slabirea muschilor din zona plevina, ca urmare a acumularii de kilograme in exces, a inaintarii in varsta sau din cauza tusei cronice cauzate de fumat. Aceasta afectiune mai este cunoscuta si sub denumirea de „incontinenta urinara de efort”, pentru ca pierderea involuntara a urinei are loc in urma unui efort. Poate sa fie vorba despre anumite exercitii fizice, despre ridicarea unor greutati, urcarea scarilor, dar si despre miscari din timpul actului sexual. Scurgerile involuntare de urina pot sa apara si ca urmare a unui stranut, din cauza tusei sau atunci cand persoana respectiva rade cu pofta.

Specialistii nu considera ca incontinenta urinara este o boala in sine, ci mai degraba un simptom premergator al unei disfunctii a vezicii urinare. Conform studiilor si statisticilor efectuate in toata lumea, numarul cazurilor depaseste 200 de milioane. Este o problema care afecteaza de cinci ori mai mult femeile decat barbatii, incontinenta urinara putand fi de mai multe feluri. Cele mai multe dintre persoanele care sunt afectate nu reusesc sa discute deschis despre neplacerile provocate, cu toate ca este o problema care poate fi tratata cu usurinta in majoritatea situatiilor.

Incontinenta urinara: cauze

Incontinenta urinara este consecinta slabirii muschilor pelvini cu rol in sustinerea vezicii, precum si a muschiului sfincterian cu rol in contrloarea fluxului urinar. Chiar daca de cele mai multe ori varsta este una dintre cauzele care genereaza incontinenta urinara, aceasta problema poate incepe sa se manifeste si la persoane tinere.

Conform studiilor efectuate de specialisti, femeile care nasc pe cale naturala ajung sa fie cele mai afectate. Explicatia consta in faptul ca sarcina si nasterea duc la slabirea muschilor planseului pelvin, afecatand nervii din zona pelvina. Din acest motiv, incontinenta urinara poate sa inceapa sa se manifeste chiar imediat dupa ce femeia a nascut. De cele mai mute ori insa, problemele apar dupa multi ani, la postmenopauza.

Incontinenta urinara: factori de risc

Printre factorii de risc ce pot duce la declansarea incontinentei urinare se numara si prolapsul vaginal, pentru ca musculatura si tesuturile localizate la nivelul zonei pelviene sustin si organele de reproducere, nu doar vezica urinara. De asemenea, incontinenta urinara poate sa apara si la pacientii cu alte probleme de sanatate prezente in zona pelvina. Poate fi vorba despre ruptura de perineu, despre cancer de col sau despre infectii ale tractului urinar.

Incontinenta poate fi generata chiar si de greutatea corporala excesiva, dar si de anumite interventii chirurgicale, asa cum este histerectomia in situatia femeilor sau operatia de adenom de prostata in situatia barbatilor. Urinarea involuntara poate fi favorizata si de anumite afectiuni respiratorii cronice, asa cum este tusea frecventa provocata de bronsita.

Simptomatologia in incontinenta urinara

In mare, simptomele cele mai evidente sunt pierderile de urina din timpul unor activitati, nevoia de urinare chiar si imediat dupa urinare, pierderile de urina fara a simti nevoia de a urina, imposibilitatea de a ajunge in timp util la toaleta, patarea lenjeriei sau senzatia de eliminare incompleta.

Procesul prin care urina este produsa si eliminata de organism este unul complex. Incontinenta poate fi clasificata pe baza cauzei care o determina, luand in calcul in unele situatii si diferentele dintre simptomele care o insotesc. Poate sa fie vorba despre incontinenta din prea plin, incontinenta imperioasa, incontinenta de stres sau incontinenta mixta.

Incontinenta de stres se manifesta printr-o crestere brusca a presiunii la nivelul abdomenului, ca in situatia in care pacientul tuseste, rade, stranuta sau ridica greutati. Incontinenta imperioasa mai este cunoscuta si ca „vezica hiperactiva” sau „vezica urinara iritabila”, putand sa creeze neplaceri si in timpul zilei dar si in timpul noptii. Pacientii simt in mod repetat nevoia de a-si goli vezica, nevoie greu de stapanit.

Incontinenta urinara din prea plin este caracterizata de imposibilitatea de a goli complet vezica, urina ajungand sa fie eliminata in cantitati mici, continuu si incontrolabil. Incontinenta mixta este cea mai vrecventa forma intalnita in cazul femeilor, in cazul barbatilor putand sa apara odata cu interventiile chirurgicale de la nivelul prostatei.

Diagnosticul de incontinenta urinara

Medicul specialist poate sa stabileasca cu precizie diagnosticul de incontintenta urinara doar dupa ce a determinat care este natura incontinentei, pentru ca este posibil ca problemele sa fie consecinta mai multor factori. Se poate ca medicul sa ceara pacientului informatii care sa evidentieze frecventa si volumul urinarilor. Este o operatiune care presupune ca pacientul sa isi noteze aceste detalii pentru o perioada de timp, indicata de medic, un asa - numit „calendar mictional”.

Pentru ca diagnosticul sa fie cel corect, pacientul va trebui sa faca o ecografie abdominala. Va fi nevoie si de urocultura, pentru a depista eventualele infectii, precum si de sumar de urina. De asemenea, va fi nevoie de o cistoscopie, interventie care presupune examinarea uretrei si a vezicii cu un aparat d emici dimensiuni, numit cistoscop.

In vederea excluderii altor feluri de incontinenta, medicul poate sa recomande si un consult neurologic. De asemenea, ar putea fi nevoie si de investigatii imagistice – RMN (rezonanta magnetica) si CT (tomografie computerizata). Chiar daca nu exista modalitati de prevenire a incontinentei urinare, este esential ca problemele sa fie tratate de indata ce incep sa apara.

Produse utile cand suferi de incontinenta urinara

Pentru pacientii cu incontinenta urinara este important sa foloseasca anumite produse care sa le usureze situatia si care sa ii ajute sa isi poata desfasura activitatea de zi cu zi. Poate fi vorba despre tampoane sau absorbante pentru incontinenta, benzi urologice, creme pentru ingrijirea pielii, scutece, pungi sau prezervative urinare. Atat pungile colectoare, cat si accesoriile pentru drenarea urinara, solutiile pentru curatare sau alezele, sunt produse destinate mentinerii unei igiene excelente pentru pacientii imobilizati temporar sau permanent. Sunt produse folositoare atat pentru barbati, cat si pentru femei, care pot sa reduca disconfortul pacientilor. De asemenea, aceste produse sunt utile persoanelor care ingrijesc bolnavii, scazand riscurile care decurg din expunerea la fluidele corporale.

Cu toate ca tulburarile de acest fel nu pot sa dispara definitiv, cu ajutorul unui tratament adecvat se pot ameliora destul de mult efectele. De foarte multe ori, tratamentul presupune combinarea mai multor alternative. In prima faza, medicul va sugera metode non – invazive. In cazul in care aceste metode nu rezova problemele, sau in situatia in care incontinenta este in stadiu avansat, pacientul are si alte optiuni. De exemplu, in functie de fiecare caz, se poate impune un tratament comportamental, antrenarea muschilor pelvieni prin anumite exercitii, tratament medicamentos sau interventie chirurgicala.