Traumatisme osoase la nivelul membrelor

Traumatisme osoase: simptome

Un traumatism osos este insotit intotdeauna de durere si de impotenta functionala, fie ca este vorba de un membru superior sau de un membru inferior. Daca traumatismul osos este violent - se intampla de obicei in accidentele grave - victima poate intra in stare de soc. Scurtarea membrului, tumefactia zonei, echimoza sau deformarea regiunii sunt semne care pot indica un traumatism osos. Daca apar simptome ca netransmiterea miscarii catre o anumita zona, crepitatii (zgomote) osoase, intreruperea continuitatii osoase sau mobilitate anormala, atunci avem certitudinea fracturii osoase.

Primul ajutor in caz de traumatisme osoase

In cazul fracturilor, doar medicul este cel in masura sa trateze afectiunea. Dar pana se ajunge la medic, acordarea primului ajutor este foarte importanta. In primul rand, zona afectata trebuie imobilizata cu atele sau cu orice alt dispozitiv improvizat, de exemplu scanduri, crengi sau orice alt material rigid. Daca este vorba de o fractura a membrului inferior, se poate folosi ca atela celalalt membru, iar pentru traumatismul membrului superior se poate folosi ca atela trunchiul. Indicat este ca extremitatea membrelor afectate sa fie lasata descoperita pentru a se putea urmari astfel orice modificare aparuta care ar atesta o imobilizare gresita. Principala regula in cazul traumatismelor la nivel de os este sa nu se incerce niciodata repunerea la loc a fragmentelor lezate. Se poate inrautati situatia.

Tratamentul traumatismului osos

Scopul tratamentului este acela de a repune capetele oaselor fracturate pe acelasi ax, unul in prelungirea celuilalt. In acest scop, masurile impuse sunt de natura chirurgicala sau ortopedica. Ortopedul poate reface osul doar daca fractura este recenta si fragmentele nu sunt deplasate. Cu ajutorul chirurgiei, insa, se poate reconstrui osul prin implantarea suruburilor, a tijelor sau a protezelor metalice care, dupa vindecare, se vor scoate. Recuperarea este cea mai importanta etapa a tratamentului in cazul fracturilor osoase. Imobilizarea fizica, partiala sau totala, duce la atrofierea muschilor si la pierderea mobilitatii. Din acest motiv, imediat dupa operatie, la recomandarea medicului, se vor incepe exercitii de recuperare care trebuie urmate constant pana la vindecarea totala. In paralel, tratamentul se poate asocia cu kinetoterapie, fizioterapie si hidroterapie.