Cum recunoasteti infarctul miocardic

Boala coronariana este o cauza principala de mortalitate in intreaga lume. Aceasta se manifesta prin infarct miocardic, care este responsabil pentru mai mult de 15% din totalul deceselor anuale.

Infarctul miocardic sau „atacul de cord” reprezinta o urgenta medicala potential letala care apare atunci cand fluxul de sange catre muschiul inimii (miocardul) este intrerupt, cauzand distrugeri ale tesuturilor. Cunoscut si sub denumirea de sindrom coronarian acut, infarctul este cauzat de regula de obstructia unei artere coronare (arterele care deservesc inima), care va determina blocarea circulatiei sangelui si va cauza ischemie miocardica si necroza tesuturilor. Daca fluxul de sange nu este restabilit rapid, infarctul miocardic poate provoca leziuni permanente ale inimii si deces.

Despre infarctul miocardic, pe scurt

Dupa cum am amintit, cauza infarctului miocardic este scaderea fluxului sangvin pe una sau mai multe din arterele coronare. Cauza principala a scaderii fluxului sangvin este ateroscleroza (depunerea de grasimi in interiorul vaselor de sange). Aceasta reprezinta acumularea lenta de grasimi, colesterol si alte substante in si pe peretii arterelor, formand astfel placa aterosclerotica. Aceasta placa poate sa determine ingustarea arterelor, blocand fluxul sangvin. Mai mult decat atat, placa se poate rupe, formand un cheag de sange care poate sa blocheze lumenul unei artere, astfel cauzand un infarct.

Desi ateroscleroza se manifesta cel mai adesea la varsta adulta, este bine cunoscut faptul ca aceasta are o faza lunga de dezvoltare asimptomatica, care incepe devreme, in copilarie. Daca depunerea de colesterol si grasimi pe artere va continua in ritm accelerat sau lent depinde foarte mult de stilul de viata adoptat. Astfel, desi exista cativa factori de risc nemodificabili pentru ateroscleroza si, implicit, pentru infarct (istoricul familial, varsta si sexul), putem preveni sau scadea riscul de atac de cord prin adoptarea unui stil de viata sanatos.

Factorii de risc modificabili pentru infarct miocardic sunt:

  • Fumatul
  • Obezitatea
  • Sedentarismul
  • Alimentatia nesanatoasa de tip „vestic”, bogata in sare, zahar, alimente procesate si grasimi animale
  • Consumul de droguri (de exemplu cocaina)
  • Boli cronice precum hipertensiunea arteriala si diabetul zaharat
  • Niveluri crescute ale colesterolului si trigliceridelor din sange

Se estimeaza ca peste 90% din cazurile de infarct miocardic sunt cauzate de factorii de risc modificabili.

Doar 5% din cazurile de infarct nu sunt cauzate de ateroscleroza, ci de alte afectiuni:

  • Spasm coronarian
  • Traumatisme (rupturi la nivelul arterelor coronare)
  • Embolii
  • Cardiomiopatia Takotsubo
  • Defecte congenitale ale arterelor coronare

Cele mai frecvente simptome ale infarctului miocardic

Infarctul se manifesta prin urmatoarele semne si simptome:

  • Durere in piept intensa, brusc instalata, cu caracter de gheara sau constrictie, care poate sa iradieze in umar, brate, sau in mandibula
  • Dificultati la respiratie (dispnee), senzatie de sufocare
  • Tuse
  • Transpiratii reci
  • Paloare
  • Ameteli
  • Palpitatii
  • Tulburari de ritm cardiac
  • Anxietate
  • Greata si varsaturi
  • Pierdere a constientei (sincopa)

Foarte important de retinut este faptul ca un pacient cu infarct miocardic trebuie sa ajunga cat mai repede la un spital la care se poate face reperfuzia miocardica (in primele 4-6 ore de la debut) pentru a scadea sansele ca necroza sa se extinda si de a limita zona afectata de infarct.

Majoritatea persoanelor care sufera un infarct miocardic prezinta si durere, insa, conform unelor studii, intre 10 si 40% nu au prezentat durere in piept, ceea ce intarzie prezentarea la medic si ingreuneaza punerea diagnosticului corect.

Diagnosticul de infarct miocardic

In cazul suspiciunii de infarct, efectuarea unei electrocardiograme (ECG) este obligatorie. Aceasta investigatie noninvaziva este foarte specifica pentru infarctul miocardic. Efectuarea analizelor sangvine (troponina T, creatinkinaza, CK-MB, TGO, TGP, hemoleucograma, VSH) ajuta la punerea diagnosticul de infarct.

Infarctul miocardic – tratament

Toti pacientii cu infarct necesita aspirina cat mai devreme (in doza de 160-325 mg), iar daca pulsoximetrul indica saturatie sub 91%, oxigenoterapia este indicata.

Dupa cum am precizat, daca infarctul este depistat devreme, prognosticul este mai bun. In aceste cazuri angioplastia este tratamentul de electie. Aceasta procedura utilizeaza un balon care este introdus in vasul de sange blocat pentru a largi diametrul acestuia, astfel restabilind fluxul de sange catre tesuturile afectate de infarct. Apoi se va monta un stent care va preveni reingustarea arterei.

De regula, daca au trecut mai mult de 90 de minute de la infarct, nu este indicata angioplastia, ci reperfuzia cu un agent trombolitic. Analgezicele sunt folosite pentru durere, iar alte medicamente precum statinele in doza mare, nitroglicerina, beta-blocantele, inhibitorii de enzima de conversie si blocantele de canale de calciu sunt utilizate pentru a stabiliza placa de aterom, pentru a scadea tensiunea arteriala (daca este cazul) si pentru a imbunatati necesarul de oxigen al inimii.

Infarctul miocardic are o rata ridicata de mortalitate, iar majoritatea deceselor survin inainte de sosirea la spital. Prognosticul pentru persoanele care au suferit un infarct depinde de cat de repede se instituie tratament, dar si de amploarea leziunii.