Plante medicinale de ajutor in tratamentul gutei

Se crede ca guta a fost identificata pentru prima oara in Egiptul antic, in jurul anului 2600 i.e.n., sub forma ei acuta (denumita podagra), care afecteaza prima articulatie metatarsofalangiana (a degetului mare de la picior). Desi egiptenii au fost primii care au recunoscut-o, cel mai vestit medic al Greciei antice, Hipocrate (460-370 i.e.n.), a descris pentru prima oara manifestarile clinice ale gutei.

De-a lungul istoriei, guta a fost supranumita „boala regilor”, pentru ca numai oamenii bogati isi puteau permite o dieta bogata in carne (in special vanat) si bauturi alcoolice, factori de risc asociati cu aceasta boala.  

Ce este guta?

Guta este o forma de artrita care este caracterizata de atacuri bruste si severe de durere, umflaturi, roseata si sensibilitate la nivelul uneia sau mai multor articulatii, cel mai adesea la degetul mare de la picior. Alte articulatii care pot fi afectate de guta sunt articulatiile altor degete de la picioare, glezna, genunchiul, coatele, si mai rar, urechea.

Guta apare atunci cand cristalele de acid uric se acumuleaza in articulatii, cauzand inflamatia si, implicit, durerea intensa a atacului de guta. Aceste cristale se formeaza la persoanele care au un nivel ridicat de acid uric in sange (hiperuricemie).

Este important de stiut ca guta nu este doar o simpla artrita si ca este asociata cu mai multe probleme de sanatate: cresterea riscului cardiovascular, hipertensiunea arteriala, afectarea rinichilor si sindromul metabolic.

Guta – simptome si manifestari

Un atac de guta poate sa apara brusc, si adesea in timpul noptii. Acesta se manifesta prin:

• Durere intensa
• Inflamatia si inrosirea articulatiei
• Limitarea miscarilor

Guta – cauze si factori de risc

Milioane de oameni din intreaga lume (majoritatea barbati) sufera in prezent de guta, iar in ultimele decenii dieta si stilul de viata care predispun la hiperuricemie si guta au devenit din ce in ce mai frecvente.

Rolul purinelor in exces (din carne, fructe de mare si bere) in dezvoltarea gutei este ilustrat de diferenta intre incidenta acestei boli in Europa sau America de Nord si Asia. Astfel, dieta de tip „vestic”, bazata pe carne, creste riscul de guta, in comparatie cu dietele traditionale asiatice, bazate pe orez si legume, care sunt sarace in purine. In plus, „occidentalizarea” stilului de viata si a dietei a dus la cresterea cazurilor de guta la nivel mondial.

Factorii care cresc nivelul de acid uric si, implicit, riscul de guta includ:

• Dieta bogata in carne rosie, vanat, organe, fructe de mare (inclusiv crustacee), unii pesti (sardine, ansoa, macrou), bauturi alcoolice (in special bere), dar si bauturi indulcite cu zahar
• Obezitatea
• Istoricul familial de guta
• Anumite medicamente (tiazidice, beta-blocante)
• Anumite boli cronice (diabetul zaharat, insuficienta renala sau cardiaca)

Metode de tratament in guta

In trecut se utilizau plante medicinale pentru tratamentul gutei. Intr-adevar, colchicina, folosita si in prezent, are ca origine o planta de camp denumita brandusa de toamna.

In timpul unui atac de guta, tratamentul vizeaza reducerea inflamatiei si a durerii, si exista trei categorii de medicamente utilizate pentru aceasta in prezent: antiinflamatoarele nonsteroidiene, corticosteroizii si colchicina (amintita mai sus). Alte tipuri de medicamente sunt administrate zilnic pentru a preveni viitoarele atacuri de guta: alopurinol, febuxostat si probenecid.

Pe langa tratamentul medicamentos, este obligatoriu ca persoanele cu guta sa respecte un regim alimentar care sa contina un nivel redus de purine.

Plante medicinale de ajutor in tratamentul gutei

De secole, persoanele care sufereau de guta foloseau plante medicinale, care, dupa unele studii, au o potenta comparabila cu unele medicamente, insa mai putine efecte secundare.

Urzica

Urzicile pot fi gasite in toata lumea. Merita amintit ca Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) descrie urzicile ca plante valoroase pentru numeroase utilizari medicinale in monografiile despre „Plante Medicinale selectate”. Aceasta planta este folosita cel mai frecvent ca diuretic si pentru tratarea durerilor de muschi si articulatii, dar si in tratamentul anemiei si gutei.

Se crede ca frunzele si radacina maruntita de urzica sub forma de infuzie stimuleaza eliminarea acidului uric din organism, deci urzica poate fi o metoda de tratament eficienta pentru guta.

Hreanul

Hreanul este folosit din cele mai vechi timpuri in prepararea alimentelor, dar si ca planta medicinala. Printre proprietatile sale se numara: efectul diuretic, stimulent gastrointestinal si vermifug (impotriva viermilor intestinali). Ca tratament pentru guta, radacina rasa de hrean se foloseste sub forma de infuzie.

Gheara diavolului

Gheara diavolului (Devil’s claw) este o planta cu originea in Africa. Aceasta planta medicinala se utilizeaza pentru afectiuni ale ficatului si rinichilor, dar si impotriva febrei. Proprietatile sale antiinflamatorii o fac ideala pentru durerile articulare (sub forma de infuzie sau sub forma de gel sau crema cu extract de gheara diavolului).

Ciresele

Desi aceste fructe nu sunt propriu-zis plante medicinale, ciresele aduc numeroase beneficii organismului. Pe langa continutul in vitamina A, C si K, ciresele contin substante cu rol antioxidant si antiinflamator. Cateva studii au demonstrat eficienta acestor fructe in prevenirea atacurilor de guta, si se pare ca, in combinatie cu administrarea de alopurinol, riscul de aparitie a atacurilor de guta a scazut cu 75%.

Ghimbirul

Originar din Asia, ghimbirul este o planta medicinala de care toata lumea a auzit. Se stie ca ghimbirul ajuta la digestie si inhiba senzatia de greata, dar se pare ca poate sa scada si nivelul de acid uric si sa reduca inflamatia cauzata de guta.

Papadia

Papadia este o planta medicinala cunoscuta pentru efectele ei benefice asupra sistemului digestiv, dar si de detoxifiere a organismului. Se pare ca ceaiul de papadie poate scadea si nivelul de acid uric, deci poate fi o optiune de tratament pentru persoanele cu guta.

Tataneasa

Tataneasa este folosita ca planta medicinala in Asia si Europa de peste 2000 de ani. In uz extern (sub forma de cataplasme) este eficienta in ameliorarea durerilor cauzate de guta, dar si impotriva altor dureri articulare.