Sedentarismul si efectele lui

In primul rand, este posibil sa va intrebati la ce ne referim atunci cand mentionam un stil de viata sedentar. Un stil de viata sedentar este definit ca un tip de stil de viata in care un individ nu primeste cantitati regulate de activitate fizica.

Inactivitatea fizica

Este considerata nerespectarea recomandarilor ca un individ ar trebui sa participe la minimum 150 de minute de exercitiu moderat sau 75 de minute cu un regim mai viguros. Majoritatea profesionistilor din domeniul sanatatii sunt, de asemenea, de acord ca mersul a 10.000 de pasi pe zi este obiectivul ideal de stabilit pentru imbunatatirea sanatatii si reducerea riscurilor pentru sanatate cauzate de inactivitate. Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), 60 pana la 85% din populatia din intreaga lume nu se angajeaza in suficienta activitate. Inactivitatea fizica este al patrulea factor de risc principal pentru mortalitatea globala.
Inactivitatea fizica nu trebuie confundata cu comportamentul sedentar. Comportamentul sedentar se refera la orice comportament de veghe caracterizat prin cheltuieli de mai putin de 10% energia zilnica in timp ce se afla intr-o pozitie de sedere, inclinare sau culcat (OMS 2010, Tremblay et al 2017). Comportamentul sedentar cuprinde, de obicei, timpul prelungit petrecut in fata ecranului (cum ar fi vizionarea televizorului, jocul video, citirea electronica, utilizarea calculatorului), conducerea unei masini si citirea.
La nivel mondial, se estimeaza ca un stil de viata sedentar este responsabil pentru 6% din cazurile de boli coronariene, 7% din diabetul de tip 2, 10% din cancerul de san si 10% din cazurile de cancer de colon. De fapt, s-a raportat recent ca inactivitatea este responsabila pentru mai multe decese anuale decat fumatul.
Gandirea traditionala sugereaza ca a avea o dieta sanatoasa si a efectua exercitii aerobe va compensa efectele timpului petrecut fiind sedentar. Chiar daca faceti exercitii fizice timp de 30 de minute pe zi, este posibil sa nu puteti contracara efectele provocate de lipsa de activitate pe parcursul restului zilei. Mai degraba, solutia pare sa fie mai putin asezatul si mai multa miscare in general.
Principalul factor care contribuie la cresterea stilului nostru de viata sedentar este tehnologia. Tehnologia a adus mai multe moduri inactive de tranzit, a provocat o crestere a locurilor de munca sedentare si a dezvoltat mai multe activitati care pot fi realizate in timp ce stai (de exemplu vizionarea televizorului, navigarea pe internet, jocul video). In general, locurile de munca sedentare au crescut cu 83% din 1950, iar locurile de munca active fizice constituie acum doar aproximativ 25% din forta de munca, ceea ce este cu 50% mai putin decat in 1950. In plus, saptamana noastra medie de munca este mai lunga. De exemplu, americanii lucreaza acum cu 47 de ore pe saptamana - cu 164 mai multe ore pe an decat acum 20 de ani.

Ce impact are sedentarismul asupra organelor si sistemelor?

Spate si umeri

Multi dintre noi am simtit efectele asezarii timp indelungat, in special pe spatele si umerii nostri. Dar de ce? Pentru ca o persoana obisnuita nu este in masura sa se aseze mai mult de trei minute fara sa cada intr-o postura slabita sau „cocosata”, ce duce in timp la uzura discurilor si a articulatiilor intervertebrale, suprasolicitand ligamentele coloanei vertebrale si ducand la o incordare a muschilor spatelui ce sunt intinsi pentru a se potrivi in aceasta postura cocosata. In plus, daca va aflati in fata unui computer, este firesc sa tineti gatul inainte, in timp ce va concentrati, ceea ce poate provoca incordare pe gat si pe umeri.

Picioare si solduri

Sederea timp indelungat poate duce la atrofierea musculara la nivelul picioarelor si a zonelor fesiere. De asemenea, apare scurtarea muschilor flexori ai soldului, ceea ce duce la probleme cu articulatia soldului.
O alta problema este aceea ca sederea prelungita poate duce la o circulatie slaba ce se traduce in aparitia de edeme periferice (umflarea gleznelor si picioarelor), vene varicoase sau chiar a trombozei venoase profunde (TVP).

Inima si sistemul cardiovascular

Oamenii sunt construiti sa se ridice in picioare - iar inima noastra si sistemul cardiovascular functioneaza mai eficient in acest fel. Un studiu din 2010 a comparat adultii care petreceau mai putin de doua ore pe zi in fata unui televizor fata de un grup care petrecea mai mult de patru ore pe zi in fata unuia. Acesta a descoperit o crestere cu aproximativ 125% a bolilor cardiovasculare in grupul care a petrecut mai mult timp stand jos, precum si un risc crescut de deces de 46% din alte cauze.
In plus, cercetarile de la Universitatea din Chester, in 2013, au descoperit ca sederea arde cu 21% mai putine calorii pe minut decat in picioare crescand astfel riscul de obezitate.
Perioade lungi de sederea sunt, de asemenea, responsabile de dezactivarea unei enzime numite lipoprotein lipaza, care este responsabila pentru descompunerea grasimilor din vasele de sange si poate duce la blocarea vaselor de sange ale inimii.

Plamani

Atunci cand stai jos toata ziua, reduci si cantitatea de oxigen care intra in corp. Compresia pulmonara din aceasta postura duce la un spatiu mai mic pentru ca plamanii sa se extinda atunci cand respirati, ceea ce limiteaza cantitatea de oxigen care va umple plamanii. Astfel afecteaza toate sistemele si organele ce au nevoie de oxigen, inclusiv creierul avand astfel impact asupra functiei acestuia.
Acestea sunt doar cateva exemple. Vestea buna este ca aceasta nu trebuie sa fie soarta dumneavoastra. Desi miscarea generala la locul de munca se indreapta catre un cadru mai sedentar, deoarece masinile continua sa inlocuiasca locurile care necesita mai multa activitate, nu trebuie. Cel mai simplu mod de a creste nivelul de activitate este sa faci acest lucru la locul de munca, un loc in care individul mediu petrece pana la opt sau mai multe ore stand.
Astfel, cateva modalitati simple de reduce semnificativ efectele cauzate de inactivitate constau in a va deplasa pe parcursul zilei, in timp ce va aflati la birou. Astfel, ridicati-va sa vorbiti la telefon, setati un cronometru pe telefon la 30 de minute si ridicati-va de la birou si plimbati-va timp de un minut sau doua, imbunatatiti pozitia pe scaun sau, si mai bine, schimbati scaunul cu o banda de alergare sau o bicicleta stationara cateva ore pe zi,. In termen de doua saptamani, oamenii pot deveni practic dependenti de mers si de munca. Trebuie doar sa le fie oferita sansa.