Stresul si impactul lui asupra sanatatii inimii

Stresul este definit ca sindrom general de adaptare; practic el este indispensabil ca factor de succes adaptativ. Dupa cum stiti, posibil chiar din proprie experienta, unii oameni se concentreaza si reusesc sa fie mai productivi cand actioneaza in situatii limita, deci situatii cu un grad mare de stres.

Problemele apar in momentele cand resursele de adaptare ale organismului sunt suprasolicitate. Va dati seama ca ati trecut din extrema “productiva” in cea “distructiva” a stresului cand apar:

  • Dureri de cap;
  • Stari de anxietate;
  • Tensiune sau dureri musculare;
  • Dureri in piept;
  • Oboseala;
  • Stari de iritare;
  • Lipsa de concentrare, etc.

Pe langa aceste prime simptome, stresul favorizeaza/ sta la baza aparitiei problemelor de sanatate de la nivelul inimii sau a altor boli precum obezitatea, diabetul care au repercursiuni si la nivel cardiac.

Practic cand stresul devine cronic inima este determinata sa functioneze la o intensitate crescuta pentru un timp indelungat ceea ce poate duce la: probleme ale vaselor de sange, infarct miocardic, hipertensiune sau atac cerebral.

Stresul cronic reprezinta un risc major in declansarea bolilor cardiovasculare sau poate agrava evolutia acestora.

Pacientii care au un nivel mare de stres pentru perioade lungi de timp experimenteaza efectele stresului asupra organismului, la nivel cardiac, astfel:

  • Ritm cardiac crescut;
  • Tensiune arteriala crescuta – sangele exercita o presiune prea mare aupra peretilor arterelor si in timp acestea se rigidizeaza. Stresul intens duce la cresteri bruste ale tensiunii- dupa aceste pusee valorile tensiunii arteriale tind sa revina la normal, dar in cazul pacientilor diagnosticati cu hipertensiune riscul de infarct sau de accident vascular creste exponential.
  • Spasme coronariene care pot duce la dureri toracice. Simptomle fizice aparute ca urmare a stresului- dureri toracice, palpitatii- pot ingreuna evaluarea pacientilor din punct de vedere cardiovascular.

In perioadele in care organismul unui pacient are un nivel crescut de cortizol- supranumit hormonul stresului- pacientul are tendinta de a apela la mecanisme de compensare: consum de alimente nesanatoase, alcool si fumat in exces, sedentarism. Acesti factori contribuie la deteriorarea peretilor arterelor si la acumulari ale placii de aterom; sangele nu mai circula  ”corect” ceea ce creste considerabil sansele ca pacientul sa sufere un infarct sau accident vascular cerebral. Bineinteles acesti factori pot fi declansatori si pentru obezitate sau diabet.

In cazul diabetului asociat cu stres trebuie tinut cont de urmatoarele aspecte:

  • Diabetul este una din cauzele frecvente ale declansarii bolilor cardiovasculare;
  • Hormonii raspunsului la stres actioneaza invers fata de insulina- este hormonul care face parte din procesul de absorbtie al zaharului din sange si la transformarea lui in energie, iar in cazul unui nivel prea mare de zahar in sange contribuie la depozitarea sub forma de grasimi a energiei obtinute. In situatiile stresante hormonii responsabili cu controlul stresului transmit organismului sa elibereze “depozitele de energie”.

Stresul poate induce insomnie sau tulburari precum anxietatea si depresia care sunt considerati potentiali factori de risc independenti pentru bolile cardiovasculare.

Prevenirea instalarii stresului depinde de fiecare persoana si de experientele fiecaruia. Pentru gestionarea stresului (dar si pentru prevenirea lui si a altor afectiuni) si evitarea agravarii afectiunilor cardiace cel mai simplu lucru la care puteti apela, este o plimbare in pas alert de minim 30 de minute in fiecare zi.

Un alt factor important in gestionarea stresului este timpul alocat somnului; este recomandat sa va odihniti intre 7 si 9 ore pe noapte.