Sindactilia

Sindactilia este o malformatie congenitala care este tot mai comuna in ultima vreme. Aceasta malformatie se formeaza in timpul sarcinii, mai exact in perioada de gestatie si este caracterizata prin unirea articulatiilor care pot fi corectate ulterior prin interventie chirurgicala. Sindactilia debuteaza in saptamana 6-8 a gestatiei, neafectand functiile vitale. Totodata, sindactilia este catalogata ca fiind una dintre cele mai comune anomalii cu o predispozitie mai mare catre baietei decat catre fetite. Sindactilia se poate manifesta atat la degetele de la maini cat si la degetele picioarelor, degetele putand fi lipite sau impreunate.

Specialistii nu au putut determina pana in prezent care este cauza precisa care declanseaza sindactilia, insa cei mai multi dintre ei sunt de acord asupra faptului ca este cu siguranta de ordin genetic. Majoritatea cazurilor se pot corecta in urma interventiei chirugicale, insa este esential ca operatia sa aiba loc la o varsta cat mai frageda, inainte ca degetele sa inceapa sa se curbeze in timpul procesului de crestere. Aproape toate interventiile chirurgicale de acest fel au rezultate excelente si ajuta copilul sa isi recapete complet functiile degetelor de la membrul care a fost afectat. Conform cercetatorilor care au studiat sindactilia, aceasta apare la aproximativ una din doua mii de nasteri.

Simptome sindactilia

Principalul semn al sindactiliei este unirea a doua sau mai multe degete ale mainilor sau ale picioarelor. Malformatia apare in diferite grade de severitate, precum: sindactilia incompleta, in care tesuturile moi sunt unite partial; completa, cand tesuturile moi sunt unite complet pana la varfurile degetelor si complexa, in care ligamentele sunt unite prin os, cartilaj. Pentru ca sindactilia este o malformatie de mai multe feluri, fiecare pacient poate sa experimenteze alte simptome, in functie de tipul sindactiliei de care sufera. Aceasta poate fi bilaterala sau unilaterala, poate fi grava, moderata sau usoara, simetrica sau asimetrica, simpla sau complexa, dureroasa sau asimptomatica in unele cazuri.

La pacientii cu sindactilie usoara, acestia isi pot misca si folosi fara probleme membrul care a fost afectat. Exista si cazuri in care sindactilia este severa si poate limita foarte mult capacitatea de miscare a membrului respectiv, mai ales daca este vorba despre unul dintre membrele inferioare. In situatia pacientilor cu sindactilie simpla, cea mai afectata zona este spatiul interdigital trei (adica cel dintre degetul mare si inelar). Afectarea bilaterala se manifesta in cazul a aproximativ jumatate dintre pacientii diagnosticati cu sindactilie. Aceasta afectiune ar putea, in unele situatii, sa reprezinte un incident izolat. In alte cazuri poate fi asociata cu anomalii precum constrictiile inelare, despicaturile mainii, polidactilia sau sindroamele craniofaciale.

Cauze sindactilia

Sindactilia este cauzata de lipsa separarii pielii ori a tesutului osos dintre degete odata cu dezvoltarea acestora. Daca unul dintre parintii unui copil sufera de sindactilie, acesta prezinta un risc de 50% de a mosteni anomalia. Se poate ca sindactilia sa apara si in situatia in care pielea (sau o alta structura tisulara) nu ajunge sa se vindece conform asteptarilor in urma unei vatamari semnificative, ca de exemplu o arsura.

In cele mai multe dintre cazuri, sindactilia afecteaza in special pielea de la degetele picioarelor. In perioada dezvoltarii fetale, aceasta piele nu reuseste sa se desparta asa cum se intampla in mod normal. In situatia pacientilor cu sindactilie severa se poate sa fie implicate si alte structuri ale organismului, ca de exemplu oasele si muschii, vasele de sange sau nervii.

Se poate ca sindactilia sa fie asociata si cu alte sindroame, ca de exemplu cele craniofaciale. Cel mai cunoscut dintre ele este sindromul Alpert, insa este vorba despre o anomalie rara. In situatia pacientilor cu sindromul Poland, un alt sindrom care poate fi asociat cu sindactilia, este vorba despre o anomalie congenitala sporadica. Si sindromul benzilor amniotice poate fi asociat cu sindactilia, fara a fi consecinta lipsei de diferentiere din perioada embriogenezei.

Diagnostic sindactilita

In tratarea acestei malformatii este necesara consultarea unui medic specialist. Corectarea chirurgicala a sindactilitei este posibila la majoritatea pacientilor, medicul avand in prealabil nevoie de o radiografie sau de o ecografie a zonei care este afectata. Va putea astfel sa observe care anume sunt structurile implicate si in ce fel este cel mai indicat sa decurga interventia chirurgicala. De asemenea, se poate ca medicul sa ceara si teste cromozomiale si teste de sange pentru a constata daca alipirea degetelor a aparut independent sau daca este simptom al altei afectiuni.

Diagnosticarea se poate realiza cu ajutorul ultrasunetelor in perioada de sarcina (dupa a doua luna) sau se poate stabili dupa nastere. In situatia in care diagnosticul este confirmat inca din timpul sarcinii, medicul specialist ar putea sa recomande efectuarea unor teste genetice cu ajutorul carora sa afle daca exista riscul prezentei vreunui sindrom. In cazul in care un astfel de sindrom genetic este identificat, medicul urmeaza sa efectueze si un examen fizic detaliat prin care sa poata observa daca sunt si alte deformari ale corpului bebelusului.

Tratament sindactilia

Tratarea sindactiliei necesita interventie chirurgicala pentru eliberarea degetelor si cresterea functionalitatii mainii. La copii, procedurile chirurgicale incep de la varsta de 5-6 luni. Dupa interventia chirurgicala, mana este pusa in ghips pana la cot pentru a asigura protectia si a imobiliza membrul. In functie de felul si de gradul de severitate al modificarii, medicul pediatru si medicul ortoped vor putea sa stabileasca tratamentul metoda de tratament potrivita.

Asa cum am mentionat anterior, interventia chirurgicala pentru separarea degetelor este principala optiune pentru tratamentul sindactiliei. Este recomandat ca operatia sa aiba loc dupa ce bebelusul a depasit primele sase luni de viata, pentru ca este o varsta mai sigura pentru anestezie. In situatia unui caz sever, medicul poate sa recomande interventia chirugicala chiar si inainte de implinirea celor sase luni.

Pentru a reduce pe cat posibil miscarea mainii sau a piciorului dupa operatie, medicul va indica folosirea unei atele. Atela ajuta in procesul de vindecare si are rolul de a nu permite slabirea cusaturilor. Dupa o luna de la interventia chirurgicala, medicul poate sugera sa mergeti la sedinte de kinetoterapie, acestea fiind de ajutor in imbunatatirea rigiditatii degetului operat.