Mersul pe varfuri la copii – cauze si solutii
Mersul pe varfuri la copii se refera la un tip de mers in care nu exista contact intre calcai si sol. Acesta se intalneste relativ des in primii 2 ani in care copilul invata sa mearga, si poate sa fie o parte normala a dezvoltarii copilului.
In majoritatea cazurilor, mersul pe varfuri la copii nu este un motiv de alarma, deoarece copiii inca invata sa mearga si nu isi tin atat de bine echilibrul. Unii copii continua sa mearga in acest fel pana la varsta de 5-6 ani, iar apoi incep sa mearga normal, insa o minoritate poate continua sa mearga pe varfuri si mai tarziu.
In general, pana la varsta de 3 ani, copiii ar trebui sa paseasca pe toata talpa.
Cand ar trebui sa ne ingrijoreze mersul pe varfuri la copii?
Va sfatuim sa consultati un medic in cazul in care copilul dumneavoastra merge pe varfuri si observati si alte probleme, cum ar fi:
- Pare ca nu isi poate lasa greutatea pe tot piciorul
- Are alte probleme medicale deja diagnosticate
- A fost nascut prematur
- Merge stangaci, impiedicat, si se impiedica in mod frecvent
- Are muschii incordati, rigizi
- Daca exista istoric familial de autism sau distrofie musculara
- Daca evita contactul vizual sau prezinta comportamente anormale, repetitive, cum sunt miscari repetitive de balansare intr-o parte si in alta sau ticuri
- Daca vi se pare ca abilitatile motorii pe care le-a dobandit se pierd
- Daca invatarea unor miscari se produce lent (de exemplu, nu poate sa apuce obiecte folosind degetele sau nu poate sa isi inchida nasturii)
Mersul pe varfuri la copii – cauze si factori de risc
In marea majoritate a cazurilor, cauza pentru mersul pe varfuri la copii nu este identificata. In termeni medicali, acest tip de mers se numeste „idiopatic”. Mersul pe varfuri idiopatic la copii se intalneste la aproximativ 2% din copii, este mai frecvent la baieti si poate fi observat uneori la mai multi membri ai familiei. In aceste cazuri, copiii sunt capabili sa mearga normal, dar prefera sa mearga pe varfuri. Daca rugati copilul sa paseasca cu toata talpa, iar acesta nu se plange de nimic, cel mai probabil mersul pe varfuri este idiopatic.
In general, acest comportament nu provoaca copilului durere sau disconfort, dar, in timp, poate sa duca la modificari ale muschilor gambei si scurtarea tendonului lui Ahile.
Exista si unele situatii in care mersul pe varfuri la copii apare in cadrul unor afectiuni, cum sunt:
- Distrofia musculara – o afectiune genetica care determina slabiciune musculara. Daca ati observat ca mersul pe varfuri a aparut dupa ce copilul dumneavoastra a mers normal pentru o perioada de timp, aceasta ar putea fi o posibila cauza.
- Rigiditatea tendonului lui Ahile (congenitala) – acest lucru poate sa indice o boala mai grava (distrofii musculare, spina bifida, neuropatii genetice).
- Paralizia cerebrala – cauzata de obicei de o problema care afecteaza dezvoltarea creierului copilului in timpul sarcinii.
- Desi mersul pe varfuri la copii nu este asociat intotdeauna cu autismul, medicii au observat o incidenta mai mare a acestui comportament la cei cu tulburari de spectru autist, ca si la copiii cu ADHD (tulburarea de hiperactivitate si deficit de atentie).
Solutii pentru mersul pe varfuri la copii
Dupa cum am amintit, mersul pe varfuri la copii este de cele mai multe ori „idiopatic”, dar va sfatuim sa efectuati un consult de specialitate pentru a exclude alte cauze mai serioase.
Tratamentul nechirurgical este de obicei recomandat copiilor cu varsta intre 2 si 5 ani, mai ales daca pot pasi cu tot piciorul. In cazul in care copilul dumneavoastra se regaseste in aceasta situatie, va sfatuim sa ii amintiti cat mai des sa paseasca normal. Pe masura ce se va dezvata de mersul pe varfuri, in majoritatea cazurilor nu vor aparea probleme si copilul va adopta mersul normal.
In unele cazuri, mersul pe varfuri la copii trebuie corectat cu ajutorul unor orteze speciale sau aparate gipsate (tinute pentru una sau doua saptamani) cu scopul de a relaxa muschii incordati si de a corecta pozitia piciorului si a gleznei.
Daca mersul pe varfuri la copii nu se corecteaza cu ajutorul acestor masuri, poate fi necesara o interventie chirurgicala pentru a lungi tendonul lui Ahile. Dupa operatie va fi necesara aplicarea unui aparat gipsat pentru patru-sase saptamani si apoi kinetoterapie.