Chist Baker – cauze, simptome, diagnostic si tratament

Chistul Baker mai este cunoscut si sub denumirea de de „chist popliteal”, fiind una dintre formatiunile intalnite cel mai adesea ale zonei poplitee. Atunci cand avem de-a face cu chist Baker inseamna ca exista o formatiune lichida generata de distensia fluidica a bursei gastrocneimo – membranoase, cu alte cuvinte o umflatura plina cu lichid care apare in zona din spatele genunchiului. In afara de umflaturile si tensiunea de la nivelul genunchiului, apar si dureri atunci cand genunchiul este flexat sau intins, precum si atunci cand persoana care este afectata desfasoara o activitate. 

CUPRINS:

Chist Baker – generalitati
Chist Baker – factori de risc si cauze
Chist Baker - simptomatologie
Chist Baker - diagnostic
Tratament pentru chist Baker
Chist Baker - recuperare

La interior, articulatia genunchiului este captusita de membrana sinoviala. Aceasta membrana secreta lichid sinovial, lichid care hraneste cartilajul articular si care lubrifiaza suprafata articulara. Cantitatea de lichid sinovial secretat este mica in mod normal, de doar cativa mililitri, insa pe fondul unui traumatism sau a unor afectiuni la nivelul genunchiului, cantitatea de lichid sinovial care se acumuleaza in zona cavitatii articulare poate sa devina semnificativa.

Chist Baker – generalitati

Atunci cand presiunea intraarticulara creste, se poate ca lichidul sa migreze catre fosa poplitee – care este localizata in spatele articulatiei genunchiului. Chistul popliteu, in situatia unei persoane adulte, este de cele mai multe ori asociat cu leziuni articulare, gonartroza sau boli inflamatorii. Efectul de „valva” care apare intre chist si cavitatea articulara a genunchiului este controlat prin extensie si flexare, favorizand in acest fel retinerea lichidului sinovial la nivelul fosei poptilee. Atunci cand genunchiul este flexat, lichidul sinovial migreaza spre chist. In timp ce este executata extensia genunchiului, trecerea lichidului sinovial inapoi este blocata. 

In cele mai multe dintre situatii, chistul nu are dimensiuni mari si nu ajunge sa afecteze genunchiul din punct de vedere al functionalitatii. O astfel de problema este identificata din intamplare, atunci cand este realizata o investigatie imagistica pentru o alta conditie medicala. Exista si cazuri in care chistul Baker are un volum mare, este tensionat si genereaza durere, precum si dificultati in timpul mersului. In cazul in care chistul are dimensiuni mai mari, exista posibilitatea sa apara limitari din punct de vedere al miscarilor de flexie. Atunci cand persoana afectata depune efort, chistul poate sa se rupa si sa produca dureri severe, precum si tumefiere la nivelul gambei.

Chist Baker – factori de risc si cauze

In situatia in care deteriorarea genunchiului este consecinta practicarii unui sport sau a unei lovituri, se poate ajunge la aparitia chistului Baker. Se asemenea, acest chist poate sa apara in unele cazuri si la pacientii cu osteoartrita, cu artrita inflamatorie sau cu guta. La persoanele afectate de osteoartrita, articulatiile se uzeaza odata cu inaintarea in varsta si apar probleme de regula la nivelul genunchilor, al soldurilor si al membrelor superioare. La persoanele care sufera de artrita inflamatorie si de artrita reumatoida - o forma mai rara a artritei, generata de sistemul imunitar – articulatiile sunt, de asemenea, afectate. Un alt tip de artrita este guta. Aceasta afecteaza de cele mai multe ori degetul mare si apare din cauza acumularii de acid uric in sange.

Conform observatiilor specialistilor, chisturile Baker apar mai des in cazul femeilor decat in cel al barbatilor. Se presupune ca motivul este acela ca artroza si artrita reumatoida apar mai adesea in situatia femeilor. In majoritatea cazurilor, chisturile Baker se dezvolta la persoane care au depasit varsta de 40 de ani. Cu toate acestea, sunt si situatii in care apar indiferent de varsta, putand sa afecteze chiar si copiii.

Chist Baker – simptomatologie

In cazul persoanelor tinere cu chist Baker, se poate sa nu existe deloc simptome. Acestea apar la persoanele in varsta, care sufera de artropatie. Unul dintre semnele dezvoltarii chistului Baker este aparitia unei mase in zona poplitee, care poate sa nu provoace dureri sau care poate sa genereze dureri usoare. Chiar daca in majoritatea cazurilor chistul Baker nu provoaca nici disconfort si nici durere, atunci cand este in stare avansata apar si dureri. In afara de umflatura din spatele genunchiului si de posibilele dureri, poate sa apara redoare articulara si miscarile articulare sa devina limitate. De asemenea, poate sa apara si senzatia de intepenire a genunchiului.

Pentru ca in unele situatii nu provoaca nicio problema pacientului, este foarte posibil ca acesta sa nu observe chistul. Trebuie avut in vedere faptul ca, atunci cand chistul creste in volum, apare tensionarea si se pot resimti dificultati in timpul mersului. In cazul in care se rup umflaturile din spatele genunchiului, au loc scurgeri in gamba ale lichidului cu care sunt umplute si pot sa apara dureri ascutite. De asemenea, gamba poate sa se inroseasca si sa se umfle. 

Chist Baker – diagnostic

Diagnosticarea chistului Baker nu este dificila. In prima faza, medicul efectueaza examenul clinic pentru depistarea chistului prin palpare. Pentru a localiza cu precizie chistul si pentru a afla dimensiunea exacta a acestuia, va fi nevoie de efectuarea unei ecografii articulare. In situatia in care exista suspiciuni de afectare neurologica, va fi necesar sa efectuati un RMN la genunchi. In acest fel, medicul poate sa observe daca sunt afectate si alte structuri articulare, ca de exemplu meniscul sau ligamentele. In situatia in care aveti un chist care nu trece de la sine si care va provoaca probleme, este important sa consultati cat mai repede medicul de familie.

In afara de examenul clinic si de luarea la cunostinta a simptomelor, medicul va intreba pacientul daca are afectiuni asociate, ca de exemplu artrita. Pentru a exclude alte posibile afectiuni mai severe, asa cum sunt tromboza venoasa profunda, tumorile sau anevrismul, medicul poate sa recomande cateva teste suplimentare. Anevrismul este o umflatura care apare pe peretii vaselor de sange, iar tromboza venoasa profunda defineste aparitia unui cheag de sange la nivelul unei vene principale din organism.

Tratament pentru chist Baker

In cazul in care nu exista simptome, nu aveti nevoie de tratament pentru chistul Baker. Tratamentul devine o necesitate numai daca utilizarea genunchiului ajunge sa fie dificila sau daca apar dureri care persista. Exista mai multe alternative de tratament pentru persoanele cu chist Baker, una dintre efe fiind administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene. De exemplu, pentru diminuarea durerii si a umflaturii puteti folosi ibuprofen. De asemenea, puteti reduce umflaturile cu pungi cu gheata, fara insa a pune gheata direct pe piele. Este important sa odihniti suficient articulatia genunchiului si sa folositi bandaje compresive pentru sustinerea articulatiei genunchiului.

Daca metodele enumerate anterior nu reduc simptomele si problemele persista, medicul va poate recomanda injectarea de medicamente cu corticosteroizi in genunchiul care este afectat. Este o masura care ajuta atat la reducerea inflamatiei, cat si a umflaturii. In cazul in care chistul se rupe si se scurge lichid in gamba, lichidul trebuie extrat treptat din organism de-a lungul a cateva saptamani. De asemenea, este esential repausul si mentinerea in pozitie ridicata a gambei. Pentru controlul durerii, medicul poate sa prescrie codeina si paracetamol.

In situatia in care drenarea chistului nu este posibila din cauza consistentei gelatinoase, este necesara indepartarea acestuia pe cale chirurgicala. Procedura folosita in general este minim invaziva si se numeste artroscopie.

Chist Baker – recuperare

Pentru ca recuperarea sa fie cat mai rapida, este foarte important ca pacientii sa isi odihneasca articulatia genunchiului cat mai mult. Este recomandat ca persoanele cu chist Baker care se recupereaza sa foloseasca bastoane sau carje atunci cand se deplaseaza, pentru a nu exercita presiune asupra genunchiului afectat. Cea mai buna alternativa pentru recuperare o constituie terapia combinata, care include folosirea electroterapiei, a kinetoterapiei, a laserterapiei si a masajului terapeutic.

Electroterapia ajuta la diminuarea contractiilor musculare si a durerii, kinetoterapia este utila pentru redarea mobilitatii piciorului , laserterapia stimuleaza neovascularizarea si favorizeaza vindecarea plagilor, iar masajul terapeutic este util in drenarea lichidului sinovial si pentru a diminua durerea. Pentru ca rezultate sa fie cele asteptate, este foarte important ca pacientii sa nu neglijeze terapia si sa respecte intocmai recomandarile medicului specialist.

Pentru a preveni aparitia unui chist Baker este bine sa purtati incaltaminte potrivita, sa va incalziti suficient inainte de efectuarea exercitiilor fizice, sa ingrijiti corect genunchiul in urma unei accidentari si sa mergeti la consult medical inca de la primele simptome care apar.