Imobilizarea gipsata la copii: consideratii specifice si sfaturi utile
S-a intamplat neprevazutul si cel mic a suferit o fractura, deci urmeaza imobilizarea gipsata, atat timp cat nu exista contraindicatii precum infectii ale pielii, rani deschise sau infectie. Exista si situatii in care, in urma unei interventii chirurgicale ortopedice, sa fie indicata imobilizarea gipsata.
Timpul nu mai poate fi dat inapoi, asa ca trebuie sa gasiti cele mai bune solutii si informatii pentru a trece de perioada mai dificila care urmeaza: conteaza odata confortul copilului, dar si confortul dumneavoastra, al parintilor/ bunicilor care ii veti fi alaturi in periada de recuperare.
Ce este imobilizarea gipsata?
In cazul unei fracturi (rupturi de os) medicul, prin diferite manevre specifice, va rearanja oasele in pozitia corecta, dupa care, pentru mentinerea pozitiei corecte, se face imobilizarea gipsata.
Rolul imobilizarii gipsate este cel de mentinere a pozitiei corecte a osului/oaselor afectat/e, de protejare a tesuturilor moi adiacente oaselor fracturate si de a contribui la scaderea durerii, umflaturii (tumefactiei) si contracturii musculare.
In functie de examinarea clinica si de tipul de fractura, medicul va hotari daca va recurge la folosirea imobilizarii cu atela sau cu aparat gipsat. Ambele metode presupun folosirea de fesi gipsate, dar diferenta e ca atela este semicirculara si se fixeaza cu fasa elastica sau cu tifon, iar aparatul gipsat se aplica circular fiind dupa uscare ca un mulaj tubular.
In cazul copiilor trebuie sa tinem cont ca anatomia sistemului osos difera de cea a adultului. La copii este prezent cartilajul de crestere care asigura cresterea osului in lungime, iar in urma unui traumatism acesta poate fi afectat!
Fracturile la copii pot fi:
- Fractura in lemn verde - aparuta ca urmare a unor traumatisme de intensitate mica la copiii de varste mici;
- Arcuirea oaselor sau deformarea plastica - specifica zonei antebratuilui la copiii de 1-3 ani;
- Fractura subperioastala - periostul este tesutul fibros care acopera osul si protejeaza osul impotriva leziunilor, are rol in consolidarea fracturilor si in vindecarea mai rapida a osului.
- Fractura prin tasare - la nivelul oaselor lungi;
- Leziunile traumatice ale cartilajului de crestere;
- Fracturile complete aparute in urma traumatismelor puternice.
Ce se intampla imediat dupa imobilizarea gipsata a membrului afectat?
In primele 48-72 de ore de la imobilizarea gipsata membrul afectat va avea tendinta de a se umfla ca urmare a traumatismului suferit, iar copilul va resimti un fel de presiune sub aparatul gipsat sau sub atela. Va fi o perioada de discomfort in care copilul va avea senzatia ca gipsul il va strange. Inflamatia se poate controla prin urmatoarele metode:
- Mentinerea membrului afectat in pozitie ridicata, mai sus de nivelul inimii. Acest lucru contribuie la o circulatie mai buna a sangelui. Va puteti ajuta de perne pentru a mentine in pozitie ridicata membrul imobilizat cu gips.
- Daca degetele nu au fost afectate miscati-le cat mai des;
- In cazul imobilizarii cu atela puteti apela la aplicarea de gheata pe zona afectata. Atentie, gheata sau compresele cu gel inghetat nu se vor aplica direct pe piele!
Ce trebuie sa aveti in vedere in perioada imobilizarii gipsate?
Perioada de imobilizare gipsata variaza in functie de fractura, de la cateva saptamani la cateva luni. Copiii se recupereaza in general mai repede decat adultii in urma unei fracturi, potentialul de regenerare fiind mai mare.
Montarea gipsului dureaza intre 10 minute si 45 de minute si durata de uscare completa este de 72 de ore. In timpul aplicarii gipsului se are in vedere evitarea traumatizarii suplimentare a membrului deja afectat.
Dupa uscarea aparatului gipsat sau a atelei trebuie sa aveti in vedere urmatoarele aspecte si sa aveti grija sa le inteleaga si sa le respecte si copilul:
- Gipsul trebuie sa fie pastrat curat si uscat!
- Chiar daca apare senzatie de mancarime pe sub gips nu se aplica pudre, lotiuni sau nu se introduc obiecte pe sub gips pentru a scapa de aceasta senzatie!
- In timpul dusului folositi materiale impermeabile pentru protejarea gipsului;
- Aveti grija sa nu rupa marginile gipsului;
- Pentru a fi mai usor de acceptat de copii ii puteti incuraja sa il deseneze/ coloreze;
- Durerea va disparea inainte de vindecarea complete a osului, dar imobilizarea gipsata trebuie pastrata pana la finalul perioadei stabilite de medic, pentru a asigura o refacere corecta a osului afectat.
- Este contraindicata scoaterea gipsului in absenta medicului ortoped. Pentru indepartarea gipsului se folosesc motoare cu lame care vibreaza!
Semne ca trebuie sa contactati doctorul dupa imobilizarea gipsata
In situatiile urmatoare contactati neaparat medicul:
- Aparitia mirosurilor neplacute la nivelul membrului afectat;
- Copilul acuza durere care creste in intensitate si senzatia ca gipsul e stramt, ca il strange (daca senzatia persista mai mult de 48-72 ore de la imobilizarea gipsata);
- Copilul are senzatie de arsura sau intepaturi sub gips;
- I se umfla degetele, membrului afectat, excesiv sau nu si le mai poate misca.
De luat in calcul dupa imobilizarea gipsata
Dupa ce va “scapa” de gips, copilul va fi nevoit sa faca recuperare pentru refacerea fortei musculare in zona afectata. Medicul ortoped si specialistul kinetoterapeut vor indruma copilul cu privire la exercitiile necesare pentru recuperarea completa si pentru cresterea fortei musculare in zona privata de activitate pe perioada imobilizarii.
Nu tratati superficial fracturile copiilor, deoarece acest lucru ar putea duce la complicatii precum leziuni permanente la nivelul muschilor si nervilor sau vindecarea in pozitia gresita a osului.