Cancer osos: Manifestare, cauze si tratament

Adultii sanatosi au mai mult de 200 de oase care au rolul de a sustine si de a proteja organele interne. Oasele sunt atasate de muschi si contin maduva osoasa, care produce si stocheaza noile celule sangvine, depoziteaza mineralele, proteinele si substantele nutritive (de exemplu calciul).

Osul este alcatuit dintr-un strat exterior dur, care se mai numeste si “os compact”, si un strat spongios la interior, care mai are si denumirea de “os trabecular” sau “spongios”. La capetele oaselor si la locul unde acestea au contact se afla un material dur, cartilajul.

Informatii generale despre cancerul osos

Exista doua feluri de cancer osos, primar si secundar.

Unde se manifesta cancerul osos?

In cazul cancerului osos primar, celulele canceroase sunt prezente la nivelul oaselor, iar cancerul se poate dezvolta in stratul din exterior sau in cel din centrul osului. Odata cu cresterea tumorii, numarul celulelor canceroase creste ajungand sa distruga osul. In cazul in care cancerul osos primar nu este tratat corespunzator si la timp, exista riscul ca acesta sa se raspandeasca si in alte zone ale organismului.

In cazul calcerului osos secundar, denumit si “metastatic”, celulele au inceput deja sa se dezvolte in organism la nivelul pamanilor sau al sanilor de exemplu.

Tipuri de cancere osoase

Sunt cunoscute peste 30 de feluri de cancer osos primar, cel mai des intalnite fiind:

Osteosarcomul – incepe sa se manifeste la nivelul celulelor care alcatuiesc tesutul osos, afectand in multe situatii membrele superioare si inferioare, pelvisul; poate sa apara in orice os in formare, atat la copii, cat si la adultii tineri.

Condrosarcomul – se dezvolta in celulele care ajuta la dezvoltarea cartilajului, afectand de cele mai multe ori oasele membrelor superioare, pelvisul, coastele; se manifesta in general in cazul persoanelor de varsta a doua si a treia.

Sarcomul lui Ewing – afecteaza in general soldurile (pelvisul), coastele, coloana vertebrala, membrele inferioare si superioare.

Sunt intalnite si tipuri de cancer care afecteaza tesutul moale din jurul osului, denumite  “sarcoame de tesuturi moi”, aceste feluri de cancer necesitand un tratament diferit.

Cauzele si factorii de risc ai cancerului osos

Sunt mai multe boli si afectiuni genetice care pot sa determine aparitia cancerului osos in organism.

Afectiunile genetice – toate sunt asociate cu riscul mare de dezoltare a osteosarcomului la copii (de exemplu sindromul Rothmund-Thompson si sindromul Li-Fraumeni); mai exista si boala exostazelor multiple, care mai are si denumirea de sindromul osteocondromatos multiplu, afectiune care este mostenita si care formeaza anumite umflaturi in zona cartilajului.

Boala Paget – este o afectiune non-canceroasa care duce la fragilitatea oaselor, fiind considerata unul dintre factorii de risc ce pot determina aparitia cancerului osos – a nu se confunda cu boala Paget a sanului, care este o forma rara de cancer mamar.

Enchondromatoza multipla –  in cazul pacientilor care au mai multe tumori benigne de cartilaj (encondrom), riscul de aparitie a condrosacromului este unul crescut.

Expunerea indelungata la radiatii – ca de exemplu atunci cand se foloseste radioterapie pentru tratarea unei alte forme de cancer si riscul de formare a cancerului osos in acea zona creste; riscul este cu atat mai mare in cazul adultilor tineri. Cancelul osos primar poate fi determinat de acumularea in oase a mineralelor radioactive – strontiu sau radiu.

Transplantul de maduva osoasa – pacientii care au suferit un astfel de transplant pentru a se trata de o alta afectiune, prezinta un risc mai mare de aparitie a oasteosarcomului.

Simptomele cancerului osos

Durerile puternice ale oaselor si ale articulatiilor sunt cel mai des intalnite simptome ale cancerului osos. Este vorba despre o durere care devine constanta in timp si care nu poate fi ameliorata cu analgezice usoare. Aceasta durere poate sa se intensifice pe timpul noptii sau atunci cand persoana respectiva face efort fizic.

Exista si alte simptome – rigididate a osului, lipsa sensibilitatii membrului afectat, dificultati locomotorii, oboseala, pierdere inexplicabila in greutate – insa majoritatea celor care prezinta aceste simptome nu au neaparat cancer osos, ci alte afectiuni. In orice caz, daca aceste simptome nu dispar dupa doua saptamani, este necesar sa consultati un medic specialist.

Diagnosticarea cancerului osos

Pana in prezent, cea mai buna metoda de depistare si evaluare a cancerului osos o constituie tehnicile radiologice.

Radiografia – ajuta la a putea diferentia osul sanatos de posibilele cancere osoase, folosind diferentele de nuanta.

diagnostic cancer osos

Scintigrafia osoasa – este un test mai amanuntit care ajuta la diagnosticarea celulelor canceroase osoase. Se realizeaza prin injectarea de particule radioactive in organism, acestea circuland prin corp si fiind preluate selectiv de oase. Atunci cand concentratia de astfel de particule este una mare, medicul poate observa prezenta celulelor canceroase.

Pentru a depista cancerul osos, in afara de utilizarea tehnicilor radiologice, medicul poate recomanda tomografia computerizata axiala, RMN sau scanare PET.

Biopsia chirurgicala – atat biopsia incizionala, cat si cea cu ac pot fi folosite cu succes pentru a diagnostica acest tip de cancer.

Analizele de sange – pentru a putea gestiona eficient cancerul osos, detectarea la timp a acestuia este esentiala. Celulele canceroase apar si incep sa afecteze sanatatea oaselor dinainte de aparitia primelor simptome. Pentru ca boala sa fie identificata inainte de aparitia complicatiilor si pentru a putea incepe un tratament corespunzator, analizele de sange sunt foarte eficiente.

Stadiile cancerului osos

Pentru a determina stadiile cancerelor osoase, cel mai utilizat este sistemul TNM – tumora, noduli, metastaza. Medicii urmaresc la microscop cate celule canceroase seamana cu cele sanatoase, descriind acest tip ce cancer prin “grade”. In alcatuirea tesutului sanatos se intalnesc in general diferite tipuri de celule care sunt grupate impreuna.

stadii cancer osos

Atunci cand cancerul arata asemanator cu tesutul sanatos si are in alcatuire grupari celulare diferite, tumora este una de grad scazut, sau “diferentiata”. Daca exista diferente mari intre tesutul sanatos si cel canceros, tumora este una de grad inalt, sau “slab diferentiata”. De regula, prognosticul este cu atat mai bun cu cat gradul tumorii este mai mic.

In cazul in care cancerul recidiveaza, inseamna ca a revenit odata cu terminarea tratamentului. In aceasta situatie este necesar sa se efectueze alte teste care sa determine amploarea recidivei.

Tratarea cancerului osos

Alegerea tratamentului potrivit pentru cancerul osos se face in functie te tipul cancerului, localizarea acestuia si gravitatea lui. Sunt cunoscute trei variante de tratament: chimioterapia, radioterapia si interventiile chirurgicale.

Interventie chirurgicala

Prin acest tip de interventie se inlatura tumora si regiunea de tesut osos care o inconjoara. In cazul in care nu este eliminata in intregime, partea de tumora ramasa poate creste in continuare si se poate raspandi in organism.

Chimioterapie

Aceasta este o procedura in care se folosesc substante chimice pentru a distruge celulele canceroase si poate sa vindece pacientul, fiind de asemenea utila pentru favorizarea chirurgiei sau a radioterapiei in procesul de tratament. Poate sa intarzie sau sa previna recidiva, poate sa incetineasca progresul bolii si sa amelioreze simptomele.

Radioterapie

Aceasta este o alta metoda foarte des folosita pentru a trata cancerul osos sau alte tipuri de cancer. Se bazeaza pe utilizarea radiatiilor X de inalta energie , deteriorand AND-ul din interiorul celulelor tumorale si facand imposibila multiplicarea acestora. Radioterapia poate sa distruga tumora, vindecand complet pacientul, poate sa amelioreze durerile in cazul unui cancer in stadiu avansat, sa micsoreze tumora si sa elimine celulele canceroase ramase dupa interventia chirurgicala.

cancer osos stadii

Preventia cancerului osos

Din pacate, pana in prezent nu a fost descoperita o modalitate prin care cancerul osos sa poata fi prevenit, insa atunci cand este detectat la timp exista sanse sa poata fi tratat cu succes.

Prevenirea cancerului osos este in stransa legaura cu evitarea posibililor factori de risc si cu atentia acordata factorilor de protectie. Chiar daca prevenirea acestui tip de cancer nu garanteaza faptul ca nu va aparea, riscul este unul considerabil mai mic.