Epicondilita - cauze, simptome si tratament
Inflamatia tendoanelor de la nivelul articulatiei cotului poarta denumirea de epicondilita. In functie de localizarea durerii si a modalitatii de iradiere a acesteia se identifica doua categorii si anume epicondilita laterala (sau cotul tenismenului) si cea mediala (sau cotul jucatorului de golf).
Suprasoliciarea excesiva a articulatiei cotului in urma efectuarii sportului, dar si dupa diverse activitati zilnice poate sa duca la aparitia durerii cu localizare la acest nivel. Totodata, medicii chirurgici si violonistii sunt categorii la risc pentru aceasta afectiune.
Din punct de vedere al mecanismului de aparitie, epicondilita are drept cauza microtraumatismele repetate cu localizare la nivelul tendoanelor muschiului scurt extensor radial si al extensorului comun al degetelor.
Cauze epicondilita
In literatura de specialitate au fost descrie 4 stadii ale epicondilitei. Astfel, primul stadiu presupune aparitia modificarilor inflamatorii care sunt reversibile. Al doilea si al treilea stadiu constau in modificari ireversibile la nivelul muschilor iar ultimul stadiu este caracterizat de catre aparitia fibrozei si a calcificarilor.
Sportivii care fac miscari repetitive (cum sunt tenismenii sau jucatorii de golf) au un risc mai mare de a dezvolta aceasta afectiune. Mai mult decat atat,jucatorii amatori care nu au deprins inca tehnica exacta a jocului de tenis au sanse mai mari de a dezvolta simptomatologia suparatoare ce caracterizeaza epicondilita laterala.
Miscarea repetitiva la care se adauga ridicarea greutatilor sunt si ele incriminate in aparitia microtraumatismelor la nivelul articulatiei cotului. Si nu in ultimul rand zugravii, macelarii si mecanicii auto folosesc in mod repetat articulatia cotului motiv pentru care pot dezvolta epicondilita.
Simptome epicondilita
Hiperextensia cotului duce de regula la aparia epicondilitei laterale care este mai frecventa decat cea cu localizare mediala. Simptomatologia acestei afectiune are un debut gradual. Durerea cu localizare mediala ce se intensifica o data cu flexia cotului este caracteristica epicondilitei mediale.
Epicondilita indiferent de localizare se manifesta prin durere ce poate iradia spre antebrat sau incheietura mainii, slabiciune, imposibilitatea tinerii unei greutati cat si prin aparitia crepitatiilor (zgomote ce apar la mobilizarea oaselor, asemanatoare mersului pezapada).
In cazul in care exista si afectarea nervului ulnar apare scaderea sensibilitatii si in timp atrofierea musculaturii.
Tratament si recomandari epicondilita
In cazul in care s-a pus diagnosticul de epicondilita se recomanda sistarea activitatilor fizice care implica folosirea articulatiei cotului. Repausul si utilizarea ortezelor medicale pentru articulatia cotului vor duce la ameliorarea simptomatologiei. Totodata, medicul va poate recomanda ca tratament simptomatic antiinflamatoare (oral si/sau topic-unguent) si antialgice.
Alte linii terapeutice extrem de utile in tratamentul epicondilitei sunt terapia cu unde de soc (ESWT), laserterapia, kinetoterapia. O posibila alternativa pentru pacientii care se confrunta cu aceasta problema este injectarea de plasma bogata in trombocite care are drept scop regenerarea tesutului afectat de la nivelul articulatiei cotului.
