Fractura de humerus: cauze, simptome, diagnostic, tratament si recuperare completa
Humerusul este singurul os aflat in partea superioara a bratului. Humerusul este un os extrem de puternic, motiv pentru care de regula este nevoie de un traumatism mare, cum ar fi o cazatura grava sau un accident de masina, pentru a-l rupe. Recuperarea dupa o fractura de humerus dureaza de obicei cateva luni.
Informatii generale despre fractura de humerus
Fractura de humerus reprezinta ruperea osului aflat in partea superioara a bratului. Fracturile de humerus sunt de obicei cauzate de traumatisme precum accidente auto sau caderi.
De regula, fractura de humerus poate fi reparata prin interventie chirurgicala. Unele persoane se pot recupera si fara interventie chirurgicala, cu ajutorul unei atele sau al unui gips. Cei mai multi pacienti au nevoie de fizioterapie pentru a-si recapata capacitatea de a-si misca bratul.
Cat de frecvente sunt fracturile de humerus?
Fracturile de humerus sunt rare. Reprezinta mai putin de 10% din totalul fracturilor osoase.
Fracturile de humerus se produc mai des la nivelul partii superioare a bratului, acolo unde acesta se intalneste cu umarul (fractura proximala de humerus), decat in partea inferioara, unde se intalneste cu cotul (fractura distala de humerus).
Semne si simptome
Fractura de humerus provoaca de obicei urmatoarele semne si simptome:
- durere;
- umflare;
- sensibilitate;
- incapacitatea de miscare a bratului;
- vanatai.
In cazul unei fracturi de humerus exista posibilitatea ca si celelalte tesuturi din jurul osului sa fie afectate, cum ar fi:
- muschii: bicepsul si tricepsul;
- nervii: nervul median, nervul ulnar si nervul radial sunt conectati la humerus;
- alimentarea cu sange: artera si vena brahiala.
Cauzele fracturii de humerus
Fracturile de humerus sunt aproape intotdeauna cauzate de traumatisme. Humerusul este unul dintre cele mai puternice oase din corp si se poate rupe numai in urma unei lovituri puternice in partea superioara a bratului. Traumatismele apar de cele mai multe ori in timpul unor:
- accidente auto;
- caderi;
- accidentari sportive.
Riscul de fractura este mai mare in randul persoanelor afectate de osteoporoza.
Osteoporoza
Osteoporoza slabeste oasele, facandu-le mai susceptibile la fracturi bruste si neasteptate. Multe persoane afla ca au osteoporoza abia dupa ce sufera o fractura neasteptata. De obicei, nu exista simptome evidente.
Dupa varsta de 50 de ani, femeile au un risc crescut de a dezvolta osteoporoza. Discuta cu medicul despre testul densitatii osoase (osteodensitometria DEXA), un test care poate depista osteoporoza inainte ca aceasta sa provoace o fractura.
Diagnosticul privind fractura de humerus
Furnizorul de servicii medicale poate diagnostica o fractura de humerus printr-un examen fizic, dar si cu ajutorul testelor imagistice. In unele cazuri, acest lucru se poate face in camera de urgenta in cazul persoanelor internate dupa ce au suferit un traumatism.
Daca o persoana ajunge la Unitatea Primiri Urgente, echipa de medici o stabilizeaza si ii trateaza leziunile in ordinea gravitatii, in special pe cele care pun viata in pericol. Dupa ce persoana in cauza este stabilizata, specialistii efectueaza teste imagistice pentru a confirma fractura.
Ce teste se efectueaza pentru a diagnostica o fractura de humerus?
Este nevoie de cel putin unul dintre urmatoarele teste imagistice pentru a diagnostica fractura de humerus:
- radiografie;
- imagistica prin rezonanta magnetica;
- tomografie.
Metode de tratament pentru fracturile de humerus
Felul in care este tratata fractura depinde de tipul acesteia, de cauza acesteia si de cat de deteriorate sunt oasele.
Imobilizare
Daca fractura este usoara si oasele nu s-au deplasat prea mult, poate fi nevoie doar de o atela sau un gips. Atela trebuie tinuta de obicei intre trei si cinci saptamani. Gipsul trebuie tinut mai mult, de obicei intre sase si opt saptamani. In ambele cazuri, pacientul va fi nevoit sa faca radiografii pentru a se asigura ca oasele se vindeca bine.
Reducere inchisa
Fracturile mai severe necesita o reducere inchisa pentru a fixa (realinia) oasele. In timpul acestei proceduri nechirurgicale, medicul aliniaza oasele rupte ale humerusului. Pentru a realiza operatia fara ca pacientul sa resimta vreo durere, medicul foloseste:
- anestezie locala pentru a amorti zona din jurul fracturii;
- sedative pentru a relaxa intregul corp;
- anestezie generala.
Dupa interventie, medicul aplica de obicei o atela sau un gips.
Operatie pentru fractura de humerus
Unele fracturi de humerus necesita interventie chirurgicala. In functie de tipul de fractura si de cat de grav sunt deteriorate oasele, exista cateva tehnici pe care chirurgul le-ar putea utiliza.
Fixare interna
Chirurgul realiniaza oasele in pozitia corecta si apoi le fixeaza la locul lor, astfel incat sa se poata vindeca. De obicei, medicul efectueaza o fixare interna, care implica introducerea unor bucati de metal in os pentru a-l mentine la locul sau in timp ce se vindeca. Pacientul va fi nevoit sa miste cat mai putin bratul pentru a se asigura ca osul se vindeca perfect.
Artroplastie
In cazul fracturarii articulatiei cotului sau a umarului, este posibil sa fie nevoie de artroplastie (operatie de inlocuire a articulatiei). Chirurgul indeparta articulatia deteriorata si o inlocuieste cu o articulatie artificiala. Articulatia artificiala (proteza) poate fi din metal, ceramica sau plastic rezistent. Noua articulatie va arata si se va misca exact ca articulatia naturala.
Grefa osoasa
Poate fi nevoie de grefa osoasa daca fractura de humerus este grav deplasata sau daca osul nu se vindeca asa cum ar trebui. In acest caz, chirurgul insereaza tesut osos suplimentar pentru a reunifica osul fracturat.
Referinte:
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22990-humerus-fracture
