Sciatica: simptome, cauze, diagnostic, tratament si masuri de preventie

Sciatica este durerea care porneste din zona lombara si coboara pe fesa si pe partea din spate a piciorului, pe traseul nervului sciatic. Apare frecvent cand o radacina nervoasa de la nivelul coloanei lombare este iritata sau comprimata. Sciatica poate speria persoana afectata prin intensitatea durerii, dar in multe cazuri se amelioreaza in cateva saptamani cu masuri terapeutice specifice pentru sciatica.

Ce este sciatica

Sciatica nu este un diagnostic, ci un semn ca nervul este afectat undeva in partea de jos a spatelui. Termenul de sciatica descrie durerea de nerv, iar diagnosticul real (ex. hernie de disc sau stenoza) este cauza compresiei de la nivelul nervului.

Simptomele sunt pe o singura parte si pot varia de la discomfort suportabil la durere ascutita, electrica.

Simptome asociate sciaticii

• Durere care iradiaza: senzatie de arsura/ soc care porneste din spate sau fesa si coboara in coapsa, gamba, uneori pana in laba piciorului;
• Amorteala, furnicaturi - parestezii pe acelasi traseu - uneori “iti adoarme” piciorul;
• Slabiciune musculara: piciorul pare nesigur, urcatul scarilor devine dificil sau te impiedici usor;
• Durerea se agraveaza la stat prelungit pe scaun, la tuse / stranut sau la aplecare - frecvent in hernia de disc;
• In unele situatii durerea de spate e mica, dar durerea pe picior e mare - lucru specific pentru sciatica.

Cauze sciatica

Hernia de disc lombara: discul aluneca si apasa pe radacina nervoasa, este una din cele mai frecvente cauze pentru sciatica.

Stenoza spinala - ingustarea canalului: mai ales la varstnici. Prin comprimarea radacinilor nervoase se produce sciatica.

Osteofite - ciocuri osoase sau artroza: sunt cresteri osoase care irita nervul.

Cauze rare, dar importante: infectii, tumori sau fracturi. Sunt mai rar intalnite, dar la aparitia semnelor de alarma trebuie evaluate si excluse.

Factori de risc sciatica

• Varsta: modificarile degenerative (discuri, artroza) devin frecvente odata cu trecerea anilor;
• Munca sedentara sau ridicarile repetate de greutati si miscari de rasucire;
• Excesul ponderal: incarcare mare pe coloana lombara;
• Diabet: creste riscul de afectare nervoasa si agraveaza simptomele;
• Lipsa activitatii fizice: musculatura de centura- abdomen/ spate, mai slaba inseamna protectie mai mica.

Cum se diagnosticheaza sciatica

Discutie cu medicul (anamneza): cand a inceput durerea, unde coboara, ce o agraveaza, daca exista amorteala sau slabiciune. Detliile acestea sunt foarte importante in procesul de diagnosticare si tratare.

Examenul clinic: medicul va cauta semne specific pentru sciatica si va testa sensibilitatea, forta, reflexele prin manevre specific (ex. ridicarea piciorului intins).

Investigatii imagistice:

• RMN: util daca durerea persista, daca apar deficinte neurologice sau daca se are in vedere o interventie chirurgicala. Tratarea sciaticii se face incepand cu masuri conservatoare, iar investigatiile imagistice se fac in cazurile clinice speciale;
• CT sau radiografie: pot ajuta in caz de traumatism sau suspiciune de modificari osoase;
• Alte teste: rar, electromiografie pentru clarificarea implicarii nervului cand diagnosticul nu e clar.

Semne de alarma - cand se merge de urgenta la medic

• Pierderea controlului vezicii sau intestinului, amorteala in zona seii (perineu): probabilitate crescuta de sindrom de coada de cal - urgenta medicala;
• Slabiciune progresiva, cadere a labei piciorului;
• Febra, frisoane, scadere inexplicabila in greutate;
• Istoric de cancer;
• Durere severa dupa traumatism- cadere, accident.

Aceste situatii nu se incadreaza la sciatica obisnuita, pana nu se face evaluarea medicala a pacientului.

Tratament sciatica

Miscare, nu repaus prelungit: statul inactive poate agrava durerea. Se poate recomanda o zi de pauza, dupa care se revine treptat la activitatile fizice.

Controlul durerii in sciatica:

• Analgezice uzuale de tip paracetamol sau antiinflamatoare nesteroidiene, daca nu exista afectiuni ce au contraindicatie pentru aceste medicamente- ulcer, probleme renale, cardiovasculare
• In unele situatii medicul poate recomanda medicamente pentru durere neuropata sau relaxante musculare.

Fiziokinetoterapie pentru sciatica

Exercitii blande de mobilitate si intarire a trunchiului

Educatie postural: alternarea pozitiilor, pause dese, ridicari corecte

• Terapie rece/ cald: poate reduce disconfortul in special in primele zile;
• Infiltratii cu corticosteroid: pot fi utile cand durerea persist si este limitanta. Fac parte dintr-un plan terapeutic mai amplu al pacientului cu sciatica;
• Interventie chirurgicala: se ia in calcul daca exista deficit neurologic semnificativ sau durere severa care nu se amelioreaza cu tratament conservator.

Ce poti face la domiciliu daca ai sciatica, in primele 7-14 zile

• Stabileste regula celor 20-30 de minute: nu sta in aceeasi pozitie prea mult: ridica-te, plimba-te, schimba postura;
• Mers pe jos perioade scurte, dar dese: de multe ori e cea mai sigura forma de activitate daca suferi de sciatica;
• Somnul: se doarme pe o parte cu o perna intre genunchi sau pe spate cu o perna sub genunchi, pentru scaderea tensiunii lombare;
• Se evita ridicarea de greutati si aplecarile repetate, dar nu se evita comlet miscarea;
• Se noteaza evolutia: intensitatea durerii, distanta pana la care coboara si ce declanseaza episoadele. Ajuta la controlul sciaticii si la consultul medical.

Preventie: cum reduce sansele sa reapara sciatica

• Miscare regulate: exercitii pentru core - abdomen, spate, fesieri de 2-3 ori pe saptamana. O coloana vertebrala stabila protejeaza radacinile nervoase;
• Pauze la birou - recomandate mereu, dar mai ales in sciatica - ridicare la 30-60 de minute, intinderi usoare, schimbare de pozitie;
• Adoptarea unor tehnici de ridicare corecte: indoaie genunchii, tine greutatea aproape de corp, evita rasucirea trunchiului cu greutatea in maini;
• Atentie la greutatea corporala: chiar si cateva kilograme in minus scad presiunea lombara;
• Somn si stress: somnul bun si gestionarea stresului pot reduce tensiunea musculara si pot ajuta recuperarea dupa un episode de sciatica.

Intrebari utile pentru medic pentru a pleca cu un plan clar

• Ce cauza ar putea sta la baza sciaticii si ce presupune pe termen scurt pentru afectiune?
• La ce semne trebuie sa fiu atent, in caz de urgenta?
• Ce exercitii sunt sigure pentru sciatica si cand pot creste intensitatea?
• Cand are sens o investigatie imagistica?
• Daca durerea persista, care e urmatorul pas: fizioterapie, infiltratii, alt tratament?

Mituri frecvente despre sciatica

• Daca ma doare spatele, trebuie sa stau la pat. Fals- repausul prelungit slabeste musculature si intarzie recuperarea;
• Trebuie neaparat RMN, daca ma doare spatele. Nu intotdeauna- in absenta semnelor de alarma, multe episoade de sciatica se rezolva cu ingrijiri conservatoare;
• injectie rezolva tot. Fals- uneori poate ajuta, dar daca nu schimbi factorii care au dus la declansarea problemei, sciatica poate reveni.

Complicatii posibile

Rareori, cand compresia nervoasa e important sau durerea este ignorata, sciatica poate lasa slabiciune ori amorteala prelungita si poate afecta somnul si starea de spirit.

Sciatica poate fi intensa, dar in majoritatea situatiilor are o evolutie buna cu miscare dozata, cu controlul durerii si cu exercitiile correct alese si executate. Solutia este sa fie urmarite semnele de alarma, sa nu ramana pacientul afectat de sciatica in repaus prelungit si sa construiasca si sa urmeze un program pe termen lung, astfel incat sciatica sa poata fi gestionata fara a afecta calitatea vietii.